Ministerul Justiției vrea să reducă numărul parchetelor de pe lângă judecătorii de la 175 la 41. Ce se va schimba în fiecare județ

Ministerul Justiției pregătește o reorganizare majoră a parchetelor din România, care ar reduce numărul lor de la 175 la 41. Proiectul prevede comasarea structurilor la nivelul fiecărui județ, cu sedii principale în reședințele de județ și sedii secundare permanente, pentru eficientizarea activității și redistribuirea dosarelor.

Ministerul Justiției vrea să reducă numărul parchetelor de pe lângă judecătorii de la 175 la 41. Ce se va schimba în fiecare județ?

Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege care prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii din România, prin comasarea acestora într-o singură structură la nivelul fiecărui județ. Măsura ar reduce numărul parchetelor de la 175 la 41 și ar schimba modul de distribuire a procurorilor și a dosarelor.

Ministerul Justiției a anunțat miercuri, 11 noiembrie 2026, că a elaborat, în colaborare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii. Documentul a fost transmis pentru avizare interinstituțională, urmând ca, după finalizarea acestei proceduri, să fie supus aprobării Guvernului și trimis Parlamentului.

Potrivit proiectului, parchetele de pe lângă judecătorii din afara municipiului București ar urma să fie reorganizate într-o singură structură la nivelul fiecărui județ. Aceasta ar avea sediul principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități în care funcționează judecătorii.

Noua structură ar exercita atribuții pe întreg teritoriul județului, prin procurorii de la sediul principal și cei din sediile secundare. Fiecare sediu ar avea propria circumscripție, corespunzătoare celei a judecătoriei din localitatea respectivă.

175 de parchete ar urma să fie înlocuite cu 41 de structuri

Una dintre principalele schimbări vizează numărul funcțiilor de conducere. Conform proiectului, la intrarea în vigoare a legii, funcțiile de prim-procuror din parchetele situate în alte localități decât reședințele de județ s-ar transforma în funcții de execuție. Personalul care ocupă în prezent aceste poziții ar urma să fie reîncadrat pe noile funcții.

Aceeași măsură s-ar aplica și funcțiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate, respectiv celor de grefier-șef.

În urma reorganizării, cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe ar urma să fie înlocuite cu 41 de structuri. Astfel, ar rămâne 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef.

Dosarele ar urma să fie distribuite mai echilibrat între procurori

Ministerul Justiției susține că reorganizarea ar permite o distribuire mai echilibrată a volumului de muncă, prin reducerea diferențelor dintre parchetele care gestionează un număr mare de dosare și cele cu o activitate mai redusă.

Proiectul prevede că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va putea analiza volumul de activitate al parchetelor de pe lângă judecătorii, din proprie inițiativă sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel.

În funcție de rezultatele acestor analize, procurorul general ar putea solicita ministrului Justiției redistribuirea posturilor vacante de procuror între sediul principal și sediile secundare ale parchetului județean. O astfel de măsură ar necesita avizul conform al Secției pentru procurori a CSM.

De asemenea, reorganizarea ar permite o gestionare mai flexibilă a resurselor umane la nivel regional. În funcție de volumul de activitate, ar putea fi propusă redistribuirea posturilor vacante între parchetele din județele aflate în circumscripția aceleiași curți de apel. Ulterior, mecanismul ar putea fi extins la nivel național.

Un alt argument prezentat de Ministerul Justiției este posibilitatea specializării procurorilor în cadrul noilor structuri. Concentrarea personalului într-un singur parchet la nivelul județului ar permite formarea unor echipe mai mari și o utilizare mai eficientă a competențelor profesionale.

Totodată, ministerul consideră că sediile principale, amplasate în reședințele de județ, ar putea deveni mai atractive pentru procurorii tineri. Schemele de personal mai consistente ar permite și menținerea unor funcții de conducere cu atribuții corespunzătoare.

Potrivit instituției, noua organizare ar putea îmbunătăți coordonarea activității, responsabilitatea managerială și monitorizarea performanței la nivelul parchetelor.

Proiectul modifică și completează Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și urmărește corelarea noilor prevederi cu dispozițiile Codului de procedură penală.

Deocamdată, reorganizarea este doar la stadiul de proiect de lege, documentul urmând să parcurgă procedura de avizare, să fie aprobat de Guvern și apoi dezbătut și votat în Parlament.