Laura Codruța Kovesi încheie mandatul la conducerea Parchetului European: „Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru a demonstra că, în UE, justiţia este în slujba cetăţenilor”

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European, instituție care investighează mii de dosare de fraudă. De la 1 noiembrie, funcția va fi preluată de germanul Andres Ritter.

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European

Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o din 2019, fiind primul procuror numit în această funcție. Începând cu 1 noiembrie, conducerea instituției va fi preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul adjunct al Laurei Codruța Kovesi.

La sfârșitul anului 2025, Parchetul European avea în desfășurare 3.602 anchete. Prejudiciul total estimat în aceste dosare, adus bugetului Uniunii Europene și bugetelor naționale, se ridica la 67,27 miliarde de euro, potrivit raportului anual al instituției, publicat la 2 martie 2026.

Peste două treimi din prejudiciul estimat, respectiv 45,01 miliarde de euro, erau asociate fraudelor care afectează veniturile Uniunii Europene, în special fraudei în materie de TVA și fraudelor vamale. Raportul evidențiază amploarea acestor infracțiuni și implicarea tot mai frecventă a grupărilor de criminalitate organizată în scheme complexe de fraudare a bugetelor publice.

Investigațiile EPPO arată că grupările infracționale obțin câștiguri foarte mari din fraudele cu TVA și cele vamale, în condițiile unor riscuri relativ reduse. În acest context, activitățile infracționale tradiționale, precum traficul de droguri, comercializarea produselor contrafăcute și exploatarea persoanelor vulnerabile, sunt asociate tot mai des cu scheme ilegale bazate pe vânzarea de bunuri legale.

Potrivit raportului, aceste fraude provoacă prejudicii semnificative atât bugetului Uniunii Europene, cât și bugetelor naționale. Totodată, identificarea și investigarea lor sunt dificile atunci când acțiunile autorităților se desfășoară exclusiv la nivel național.

Laura Codruța Kovesi avertizează înainte de plecarea de la EPPO: Lipsa banilor și birocrația amenință independența instituției

La încheierea mandatului, Laura Codruța Kovesi s-a declarat convinsă că cetățenii Uniunii Europene se pot mândri cu rezultatele obținute de Parchetul European. Ea a susținut că instituția a demonstrat că justiția europeană trebuie să fie în slujba cetățenilor, să producă efecte concrete și să aplice legea în mod egal tuturor.

Cu toate acestea, procurorul-șef european și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul instituției. Într-un interviu acordat săptămâna aceasta pentru Politico, prin apel video din biroul său din Luxemburg, Kovesi a explicat că și-a propus să construiască o instituție eficientă, puternică și independentă, în care cetățenii să aibă încredere, însă a ridicat semne de întrebare cu privire la posibilitatea menținerii acestor standarde.

Printre principalele probleme semnalate de Kovesi se numără lipsa resurselor financiare și umane, întârzierile în revizuirea regulamentului de funcționare a Parchetului European și obstacolele birocratice.

Procurorul-șef european a precizat că EPPO ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul disponibil permite finanțarea a doar 180 de posturi. Ea a atras atenția că solicitările privind începerea mai devreme a procesului de revizuire a regulamentului instituției au fost formulate încă din 2021, dar demersul a fost amânat.

Kovesi a criticat și complexitatea procedurilor administrative de la nivel european, oferind drept exemplu discuțiile îndelungate privind arhitectura antifraudă. În opinia sa, extinderea activităților grupărilor de criminalitate organizată și amploarea fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene și bugetele naționale impun o reacție mai eficientă din partea instituțiilor europene.

Laura Codruța Kovesi a descris conducerea Parchetului European drept cea mai dificilă experiență profesională din cariera sa. Ea a invocat tentativele de afectare a independenței instituției și presiunile întâmpinate în anumite state membre, menționând în acest context Grecia și Polonia, dar și dificultățile apărute la nivelul Uniunii Europene.

În interviul acordat publicației Politico, Kovesi a criticat și atitudinea unor oficiali de la Bruxelles, despre care a afirmat că se consideră uneori mai presus de lege. Ea a comparat situația cu cea din România și din alte state membre, unde persoanele chemate să dea declarații în fața procurorilor se prezintă, în general, pentru că înțeleg că trebuie să respecte legea. În schimb, la nivel european, există situații în care unii oficiali nu se prezintă în fața procurorilor, considerând că nu li se aplică aceleași reguli.

Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, este o instituție independentă a Uniunii Europene, responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale blocului comunitar. Printre acestea se numără frauda în materie de TVA, spălarea de bani, corupția și deturnarea fondurilor europene.

„La încheierea mandatului meu, sunt convinsă că cetăţenii noştri se pot mândri cu aceste realizări. Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru a demonstra că, în Uniunea Europeană, justiţia este în slujba cetăţenilor, că este o realitate concretă şi că legea trebuie să fie egală pentru toţi.

Am promis că voi construi o instituţie eficientă, puternică şi independentă, în care cetăţenii să aibă încredere. Cea mai importantă întrebare acum este dacă această situaţie va continua.

În primul rând, nu dispunem de fonduri suficiente. Pe hârtie, ar trebui să avem 230 de procurori delegaţi la nivel european, dar avem fonduri doar pentru 180. În al doilea rând, numeroase întârzieri. Încă din 2021 am afirmat că revizuirea regulamentului EPPO trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta a fost amânată. În al treilea rând, am constatat că aici totul este complicat – şi eu care credeam că România este complicată. Ca să vă dau un exemplu, există aceste discuţii interminabile despre arhitectura antifraudă. Am descoperit un nou continent al criminalităţii şi observăm că organizaţiile criminale se extind, fraudând bugetul UE şi bugetele naţionale.

La Bruxelles, uneori la nivelul UE, unii consideră că sunt deasupra legii, iar asta reprezintă pentru mine o problemă. În România sau în alte state membre, dacă eşti chemat să dai o declaraţie, te prezinţi, pentru că ştii că aşa trebuie să faci. Aici, uneori există senzaţia că eşti deasupra procurorilor, că eşti deasupra legii şi nu te prezinţi”, a afirmat Kovesi.