Mii de persoane decedate apar încă pe listele electorale din România. Noul șef al AEP promite o curățare masivă a registrului

Noul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, şi-a propus să corecteze situaţiile grave identificate în evidenţa persoanelor cu drept de vot, după ce au fost descoperite numeroase cazuri de persoane decedate care figurau în continuare ca alegători.

În urma verificărilor, au fost identificate inclusiv persoane cu vârste de peste 100 de ani care apăreau în viaţă şi apte de vot în Registrul Electoral. Până în acest an, un număr de 14.410 persoane cu vârsta de peste 100 de ani, deşi decedate, figurau ca votanţi în baza de date a AEP.

AEP pregătește o reformă a evidenței electorale

Adrian Ţuţuianu a anunţat că, începând cu anul 2026, situaţia evidenţei electorale se va schimba, iar datele privind persoanele cu drept de vot din România vor fi corectate. Pe lângă persoanele de peste 100 de ani, există şi 133.995 de persoane încadrate în categoria de vârstă 90–99 de ani, dintre care majoritatea sunt, de asemenea, decedate. Potrivit preşedintelui AEP, este necesară identificarea documentelor care să justifice radierea acestora din Registrul Electoral, aspect discutat în cadrul conferinţei de presă de miercuri, organizată la sediul instituţiei.

Şeful AEP a explicat că printre propunerile aflate în analiză se numără stabilirea Registrului Electoral ca document de bază al evidenţei electorale. În prezent, există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, precum extrase sau copii ale acestora, gestionate de diferite entităţi publice şi utilizate în secţiile de votare. În acest context, AEP va propune ca Registrul Electoral să devină principala şi unica evidenţă electorală.

„Considerăm că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care se gestionează de entităţi publice şi se utilizează în secţiile de votare. Vom propune ca în viitor documentul de bază, evidenţă electorală, să fie Registrul Electoral”, a declarat Adrian Ţuţuianu.

Corectarea acestor situaţii presupune identificarea documentelor necesare pentru radierea lor din Registrul Electoral

Conform datelor prezentate, 734.195 de români care figurează în viaţă şi ar avea vârste cuprinse între 80 şi 89 de ani sunt, în realitate, persoane decedate sau persoane cărora le-a fost interzis dreptul de vot sau dreptul de a fi ales. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul celor peste 14.000 de români cu vârste de peste 100 de ani. Corectarea acestor situaţii presupune identificarea documentelor necesare pentru radierea lor din Registrul Electoral, proces care necesită colaborarea cu primăriile şi cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit lui Adrian Ţuţuianu, aceste probleme sunt generate în special de lipsa comunicării la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul, către localitatea de naştere a persoanei respective, responsabilitatea revenind în mare măsură administraţiei publice locale.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că există cetăţeni români care au decedat în străinătate, iar actele de stare civilă nu au fost comunicate autorităţilor din România, motiv pentru care aceste persoane rămân înscrise în Registrul Electoral. Situaţia trebuie soluţionată de fiecare administraţie publică locală, care are obligaţia de a identifica documentele prin serviciile de Stare Civilă şi de a le transmite secretarului primăriei, pentru a putea fi realizată radierea persoanei decedate din Registrul Electoral.

„Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din registrul electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne. Ca unul care am lucrat în administraţia publică-locală, vă spun că sunt lucruri generate în special de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul la locul de naştere al persoanei respective şi asta ţine într-o bună măsură de administraţia publică-locală”, a mai spus Ţuţuianu.