AEP pregătește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în 2026. Adrian Ţuţuianu: Va însemna o reducere a costurilor cu patru milioane de lei

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a anunţat că instituţia a realizat o simulare privind reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în anul 2026, măsură care ar conduce la diminuarea costurilor cu aproximativ patru milioane de lei. Simularea a fost realizată pornind de la proiectul de lege pe care Guvernul intenţionează să îl promoveze prin angajarea răspunderii.

Adrian Ţuţuianu a subliniat că reorganizarea instituţiei va avea loc indiferent dacă acest proiect de lege va fi sau nu adoptat. El a precizat că este de acord cu multe dintre afirmaţiile făcute anterior de Ilie Bolojan pe acest subiect şi că procesul de reorganizare este necesar.

Adrian Ţuţuianu a explicat că vor avea loc schimbări importante şi la nivel teritorial

Preşedintele AEP a explicat că vor avea loc schimbări importante şi la nivel teritorial. În opinia sa, nu este justificată menţinerea direcţiilor teritoriale, iar activitatea din teritoriu ar putea fi organizată la nivel de birou sau serviciu. Această reorganizare a Autorităţii Electorale Permanente ar urma să se facă pe baza unor criterii precum numărul de secţii de votare, numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă şi dimensiunea judeţului.

„Am făcut o simulare pe ceea ce ar însemna reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în anul 2026, pornind de la proiectul de lege pe care Guvernul intenţionează să-l promoveze prin angajarea răspunderii. Aceasta va însemna o reducere a costurilor cu circa patru milioane de lei. Dar vreau să fiu foarte clar că indiferent dacă se adoptă sau nu această lege, instituţia va fi reorganizată pentru că m-aţi întrebat înainte de conferinţa de presă dacă sunt de acord cu ce a spus domnul Bolojan. Da, sunt de acord cu multe lucruri pe care le-a spus domnul Bolojan vizavi de acest subiect”, a declarat Adrian Ţuţuianu, miercuri, într-o conferinţă.

Gestionarea procesului electoral diferă semnificativ între anumite zone

El a arătat că gestionarea procesului electoral diferă semnificativ între zone precum Bucureştiul, unde există aproximativ 1.200 de secţii de votare concentrate într-un singur oraş, şi judeţe precum Suceava, unde distanţele dintre localităţi pot ajunge la aproximativ 200 de kilometri. Pe lângă aceste trei criterii, vor fi analizate şi altele în cadrul structurilor interne ale instituţiei, pentru a fundamenta reorganizarea structurii teritoriale.

„Nu e normal să avem direcţii teritoriale. Cred că putem să ne organizăm în teritoriu la nivel de birou sau de serviciu, în funcţie de nişte criterii, cum ar fi numărul de secţii de vot, numărul de alegători înscrişi în lista electorală permanentă, respectiv mărimea judeţului pentru că una e să gestionez procesul electoral în Bucureşti, unde sunt 1200 de secţii de vot, dar toate s-au adunat aici în oraş sau la Suceava, unde până la o localitate trebuie să parcurgi vreo 200 de kilometri. Ţinând cont de cele trei criterii, de altele pe care le vom analiza în structurile noastre interne, să reorganizăm structura teritorială”, a mai spus preşedintele AEP.

Conducerea AEP intenţionează să menţină anumite structuri

Adrian Ţuţuianu a anunţat, de asemenea, că reorganizări vor fi realizate şi la nivel central. El a menţionat că Autorităţii Electorale Permanente i se aplică legea privind statutul funcţionarului parlamentar, însă, ca principiu, vor fi utilizate regulile de organizare prevăzute în Codul Administrativ. Conform proiectului de lege aflat în prezent în transparenţă, un serviciu ar trebui să aibă şase angajaţi şi un şef, o direcţie 15 angajaţi, iar o direcţie generală aproximativ 20 de persoane, potrivit noilor reglementări.

Totodată, conducerea AEP intenţionează să menţină anumite structuri, în special în teritoriu, dar şi în zonele unde există servicii de suport mai mici. De asemenea, va fi păstrată structura de tip birou, chiar dacă aceasta nu este prevăzută de Codul Administrativ ca structură funcţională internă.

„Şi la nivel central, vom reorganiza structurile noastre interne. Nouă ni se aplică legea privind statutul funcţionarului parlamentar, dar vom aplica ca principiu regulile de organizare din Codul Administrativ. Pe legea care este acum în transparenţă un serviciu trebuie să aibă şase angajaţi plus un şef, o direcţie – 15 oameni, o direcţie generală cred că 20 după noua reglementare. Vom menţine, în special pentru structurile din teritoriu, dar şi acolo unde avem servicii de suport mai mici şi biroul care nu e prevăzut de Codul Administrativ ca structură funcţională internă”, a completat Ţuţuianu.