Ministrul Sănătății anunță reducerea treptată a plecărilor medicilor din spitalele publice către cabinetele private, în urma controalelor extinse
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, afirmă că verificările derulate în ultimele luni în spitalele publice încep să producă efecte. Fenomenul medicilor care părăsesc programul de lucru înainte de terminarea acestuia pentru a merge la cabinetele private se reduce treptat.
Oficialul subliniază însă că schimbarea nu se poate produce rapid, în condițiile în care această practică este prezentă de peste un deceniu.
Totuși, Alexandru Rogobete susține că prin controale constante și ajustări legislative situația va putea fi echilibrată.
Rogobete își menține poziția conform căreia medicii din România nu ar trebui puși în situația de a alege între sistemul public și cel privat. El consideră că medicina este, prin natura sa, o profesie liberală, iar practica mixtă nu reprezintă o problemă în sine, atât timp cât este respectat programul de lucru în spitalele de stat.
Ministrul a explicat că dificultatea reală apare în cazurile în care unii medici părăsesc unitățile publice la ore precum 11:00 sau 12:00, înainte de finalul programului, pentru a merge la propriile cabinete.
„Părerea mea o ştiţi, am spus-o de fiecare dată şi o spun şi acum: eu nu sunt de acord cu această viziune, ori la public, ori la privat.
Medicina are o particularitate, este până la urmă o profesie liberală. Eu cred că nu aici e problema că lucrează şi într-un loc, şi la public, şi la privat. Problema este că nu se respectă programul la public”, a explicat Alexandru Rogobete.
Rogobete: Cu mici ajustări legislative, vom reuşi să echilibrăm şi această situaţie
Totodată, Rogobete a evidențiat existența unui număr mare de cadre medicale care, potrivit afirmațiilor sale, susțin sistemul public de sănătate prin implicare peste normativ, efectuarea de gărzi suplimentare și disponibilitatea de a reveni în spital în afara programului pentru diverse proceduri.
Ministrul a precizat că aceste exemple pozitive coexistă cu situațiile în care unii profesioniști neglijează obligațiile din sistemul public.
România are „oameni excepţionali care ţin până la urmă sistemul de sănătate pe umeri”, afirmă ministrul.
În ceea ce privește procesul de corectare a acestor disfuncționalități, ministrul a transmis că verificările vor continua în multe spitale din țară și că rezultatele se văd deja, deși nu se poate vorbi despre o soluție rapidă. El a estimat că, prin comunicare constantă și modificări legislative punctuale, fenomenul se va reduce considerabil.
„Poziţia mea o cunoaşte toată lumea. Execut în continuare verificări în multe locuri. Fenomenul începe să se reducă, nu se va reduce peste noapte, pentru că el funcţionează de peste 10 ani de zile.
Dar eu cred că cu o comunicare constantă şi corectă, cu mici ajustări legislative, astfel încât să reducă cât de mult se poate acest lucru, vom reuşi să echilibrăm şi această situaţie”, a mai spus ministrul Sănătății pe această temă.
Nu doar România suferă de deficit de personal medical, e un fenomen prezent peste tot în Europa
Referindu-se la problema resurselor umane din sănătate, Alexandru Rogobete a admis că România se confruntă cu un deficit de personal medical, fenomen prezent și în alte state europene.
Ministrul Sănătăţii a dat exemplul Germaniei, unde există o criză de anesteziști, explicând că astfel de situații apar periodic, în funcție de numărul de absolvenți și de preferințele profesionale ale fiecărei generații.
În opinia sa, România nu se situează mult sub media Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de medici la suta de mii de locuitori, diferența fiind de aproximativ 0,6 puncte.
Problema reală ar fi distribuția inegală a medicilor la nivel național, aspect care generează dezechilibre majore între regiuni.
„Da, România se confruntă cu o lipsă a personalului medical. În întreaga Europa există pentru anumite specialităţi o criză a personalului medical. Şi vă dau un exemplu. În Germania tranzitează acum o criză a anesteziştilor, de exemplu.
Aceste lucruri se întâmplă ciclic în funcţie de numărul de absolvenţi şi în funcţie de preferinţele anumitor generaţii de a se duce într-o direcţie sau în altă direcţie. Este o constantă care se întâmplă la nivel european.
Noi, dacă discutăm despre resursa umană comparativ cu media Uniunii Europene, să ştiţi că suntem nu foarte departe de medie. Suntem doar 0,6 puncte sub media Uniunii Europene, ca număr de doctori pe 100 de mii de locuitori. Problema la noi este distribuţia lor la nivel naţional”, a explicat Alexandru Rogobete.
