Klaus Iohannis dorește o politică fiscală coerentă și stabilitate financiară

În discursul său de joi, Klaus Iohannis a precizat că țara noastră are mare nevoie de o politică fiscală coerentă. Președintele consideră că doar în acest fel vor putea fi susținute performanţa economică, stabilitatea financiară și atragerea de investiții străine.

Președintele Iohannis a felicitat cu această ocazie comunitatea de afaceri din România pentru reziliență și rezultate.

„Felicit, de asemenea, comunitatea de afaceri din România, pentru rezultatele obţinute şi rezilienţa dovedită. Aceste performanţe merită apreciate cu atât mai mult cu cât au fost obţinute într-un context economic deloc facil, impredictibil în plan regional, dar şi global”, a transmis Klaus Iohannis.

Șeful statului a remarcat că ultimii ani au fost marcați de diverse crize, care au adus multă incertitudine. El a vorbit și despre războiul din Ucraina, care este aproape de granițele României. Printre efectele lui: încetinirea creșterii economice a țării noastre.

„Totodată, războiul de la graniţele noastre, dar şi alte conflicte militare izbucnite recent au un impact profund asupra nevoii de securitate şi de predictibilitate pentru economiile tuturor ţărilor. Creşterea economică globală a încetinit anul acesta, cu un ritm mai pronunţat în cazul economiilor dezvoltate”, spune el.

Președintele a anunțat că, pe plan european, perspectivele economice sunt și mai negre din cauza noului război, cel din Orientul Mijlociu.

„Acum, în contextul evoluţiilor tragice din Orientul Mijlociu şi pe fondul amplificării tensiunilor, a polarizării şi a extremismului, perspectivele economice se deteriorează suplimentar, inclusiv în zona europeană. Comparativ cu ţările din regiune şi cu Uniunea Europeană, creşterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%.

Această dinamică se datorează, într-o măsură semnificativă, şi capacităţii de adaptare a mediului de afaceri în raport cu dificultăţile majore din vremea pandemiei, cu criza energetică, blocajele în lanţurile de aprovizionare şi scumpirea materiilor prime”, a mai spus preşedintele.

Președintele a realizat o analiză a situației economice post-pandemie

Iohannis a trecut în revistă principalele schimbări înregistrate în multe sectoare ale economiei. El observă că cele mai performante sunt cel din domeniul serviciilor.

„În ciuda tuturor acestor provocări, companiile de top şi-au consolidat cifrele de afaceri şi profiturile. O treime dintre cele mai performante companii sunt cele din industrie, urmate de companiile din sectorul serviciilor. Serviciile rămân principalul motor al creşterii economice, cu un avans al cifrei de afaceri de 7,5% faţă de anul 2022”, potrivit lui Iohannis.

Pe de altă parte, a fost înregistrat un declin al producției în primele luni ale acestui an.

„În industrie, însă, producţia a continuat să scadă, declinul industrial depăşind 5% pe primele opt luni ale anului, pe fondul diminuării cererii interne, dar şi a activităţii industriale în economiile europene. În planul schimburilor externe, deşi deficitul balanţei comerciale se reduce consistent pe fondul încetinirii consumului, România continuă să înregistreze deficite comerciale problematice, precum cele din industria chimică.

Anul trecut, de exemplu, România a importat produse chimice de peste 18 miliarde de euro, la exporturi de doar 4,5 miliarde de euro, deficitul comercial pentru aceste produse depăşind cu 26% nivelul din 2021”, spune el.

Șeful statului accentuează nevoia de abordări proactive pentru această deteriorare suferită de anumite sectoare.

„De aici şi nevoia unor abordări proactive în privinţa perspectivelor de dezvoltare a industriei naţionale. În acelaşi timp, nu trebuie neglijate investiţiile în inovare şi integrarea progresului tehnologic. Aceste investiţii oferă României premisele unei tranziţii echilibrate la economia viitorului, dar şi o bază solidă de consolidare a competitivităţii afacerilor”, a mai explicat el.

Politica fiscală coerentă va permite valorificarea potențialului economic

Preşedintele României a pun accentul pe nevoia României de o politică fiscală coerentă. El i-a liniștit cu această ocazie pe reprezentanții mediului de afaceri în legătură cu măsurile recent adoptate de Guvern.

„Înţeleg îngrijorările dumneavoastră privind pachetul de măsuri fiscale recent adoptat. Cunosc, deopotrivă, punctele sensibile şi avantajele aduse de aceste măsuri, în condiţiile în care nevoia de consolidare a finanţelor publice este una reală, profundă şi structurală. Totodată, sunt convins că, acolo unde se vor dovedi necesare modificări sau completări ale măsurilor, acestea nu vor întârzia să apară”, a precizat președintele.

Klaus Iohannis a vorbit și despre o redefinire a identității țării noastre identitatea în plan extern.

„Creşterea economică, atractivitatea investiţională şi buna funcţionare a pieţelor trebuie să rămână priorităţi esenţiale pentru România. În ultimii ani, ţara noastră şi-a redefinit identitatea în plan extern, prin creşterea puternică a profilului său regional şi european.

Internaţionalizarea afacerilor româneşti şi rezultatele obţinute pe anumite pieţe sunt indicii ale competitivităţii mediului nostru economic. Am încredere că veţi continua să rămâneţi implicaţi şi deschişi dialogului cu decidenţii politici. România va creşte sustenabil numai printr-un astfel de parteneriat”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Viitoare performanțe economice, dependente de fondurile europene

El a discutat și despre performanțele economice care vor depinde în mare măsură de o absorbție crescută a fondurilor europene în anii următori. Majoritatea apelurilor de proiecte au fost programate pentru perioada 2023-2024.

„În anii următori, performanţele economice se bazează, în mod decisiv, pe contribuţia unei absorbţii ridicate a fondurilor europene. Iar cele mai multe apeluri de proiecte au fost programate în perioada anilor 2023-2024. Din păcate, ne confruntăm cu unele întârzieri în utilizarea acestor fonduri. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă întâmpină anumite dificultăţi, iar programele operaţionale au şi ele întârzieri.

De aceea sunt necesare eforturi sporite pentru accelerarea procedurilor, pentru obţinerea şi utilizarea finanţărilor. Încurajez autorităţile să se concentreze cu prioritate pe facilitarea accesării fondurilor europene. Dumneavoastră, reprezentanţii mediului de afaceri, puteţi contribui la identificarea şi reducerea barierelor birocratice specifice”, a concluzionat preşedintele Iohannis.