Adrian Negrescu avertizează că economia României riscă să intre în recesiune: Creşterile de preţuri au dus economia într-o zonă de instabilitate

Economia României riscă să intre în recesiune pe fondul inflației persistente, al scumpirilor la energie, gaze și carburanți, al scăderii consumului și al accentuării blocajelor financiare. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că inflația ar putea ajunge la 7-9% în luna noiembrie, dacă autoritățile nu vor lua măsuri pentru temperarea scumpirilor. Acesta consideră că economia are nevoie de un cadru fiscal predictibil, de restructurarea aparatului public și de un dialog real între Guvern și mediul de afaceri.

Adrian Negrescu avertizează că economia României riscă să intre în recesiune

Potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a crescut la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august. În aceeași perioadă, serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar mărfurile alimentare cu 3%.

Adrian Negrescu a atras atenția că majorările de prețuri la energie, gaze și, în special, carburanți au contribuit la instabilitatea economică. În opinia sa, evoluția prețurilor influențează tot mai puternic economia, într-un moment în care consumul este în scădere, iar blocajele financiare se accentuează.

Consultantul economic consideră că, în loc să fie adoptate măsuri care să sprijine economia într-o perioadă dificilă, autoritățile riscă să agraveze situația prin lipsa unor soluții fiscale care să limiteze scumpirile. În aceste condiții, inflația persistentă poate împinge economia României spre recesiune.

„Suntem într-un adevărat roller coaster economic, în care, din păcate, inflaţia joacă un rol important. Creşterile de preţuri la energie, la gaze şi mai ales la carburanţi au dus, din păcate, economia într-o zonă de instabilitate, în care dinamica preţurilor influenţează tot mai puternic evoluţia economiei. Creşterea inflaţiei din luna trecută reprezintă încă un indicator care arată că, din păcate, în loc să luăm măsuri pentru a sprijini economia într-o perioadă extrem de dificilă, în care scăderea consumului şi accentuarea blocajelor financiare se află în prim-plan, pare că facem exact pe dos. În loc să găsim soluţii fiscale pentru a tempera creşterile de preţuri la energie, la gaze şi la carburanţi, din păcate, ne adâncim într-o inflaţie lipicioasă, care riscă să ducă economia în recesiune”, a declarat Adrian Negrescu pentru Agerpres.

Inflația ar putea ajunge la 9% în noiembrie

Potrivit lui Adrian Negrescu, evoluția prețurilor din septembrie reprezintă doar o imagine de moment, iar perspectivele pentru lunile următoare indică o posibilă accelerare a inflației. În lipsa unor măsuri administrative care să limiteze efectele scumpirilor succesive, rata inflației ar putea urca la 7%, 8% sau chiar 9% în noiembrie.

Consultantul economic avertizează că majorările de prețuri afectează competitivitatea economiei românești. În opinia sa, este necesară identificarea unor soluții care să limiteze efectele scumpirilor la energie, gaze și carburanți, astfel încât presiunile asupra companiilor și consumatorilor să nu se accentueze.

„Evoluţia preţurilor din luna trecută reprezintă, din păcate, doar o fotografie de moment, iar perspectivele indică o creştere a nivelului inflaţiei spre 7, 8, poate chiar 9% în luna noiembrie, în cazul în care politicienii nu vor găsi soluţii administrative pentru a tempera efectele nocive ale acestor scumpiri în lanţ, care afectează competitivitatea economiei româneşti”, a mai spus consultantul economic.

Serviciile și alimentele se vor scumpi în continuare

Adrian Negrescu estimează că serviciile se vor afla în fruntea clasamentului scumpirilor în perioada următoare. Printre domeniile vizate se numără curieratul, serviciile de igienă, coafura, reparațiile și serviciile de suport pentru diverse activități economice.

Consultantul economic explică faptul că aceste activități sunt afectate de creșterea costurilor logistice, care pune presiune asupra prețurilor finale plătite de populație. Din acest motiv, perspectivele sectorului serviciilor sunt considerate nefavorabile.

Totodată, prețurile alimentelor ar urma să continue să crească. Negrescu pune această evoluție în legătură cu rolul tot mai important pe care îl vor avea importurile de produse alimentare și cu efectele deprecierii monedei naționale asupra acestora.

În opinia sa, inflația, deprecierea cursului valutar și lipsa de predictibilitate fiscală vor pune economia pe o pantă descendentă tot mai accentuată. Consultantul consideră că România se confruntă cu această situație de aproximativ trei ani, iar evoluția s-ar putea înrăutăți în lunile următoare.

„Din păcate, în prim-plan, la capitolul scumpiri, se vor afla în această perioadă serviciile, care vor fi din ce în ce mai scumpe, iar perspectivele acestui sector arată în culori sumbre. Tot ce înseamnă servicii către populaţie, de la curierat la servicii de igienă, coafură, servicii de reparaţii, de suport pentru diverse activităţi economice, toate se vor afla în topul scumpirilor, în condiţiile în care marea lor problemă o reprezintă costurile logistice din ce în ce mai mari. Preţurile alimentelor vor continua să crească în perioada următoare, în condiţiile în care importurile de produse alimentare vor trece în prim-plan şi vor fi afectate semnificativ de deprecierea cursului monedei naţionale. Puse cap la cap, inflaţia, deprecierea cursului şi lipsa de predictibilitate fiscală vor duce, din păcate, economia pe o pantă descendentă, tot mai adâncă, pe acest roller coaster economic cu care ne confruntăm, din păcate, de trei ani încoace”, a subliniat acesta.

Ce măsuri ar trebui să adopte Guvernul pentru susținerea economiei

Pentru a limita deteriorarea situației economice, Adrian Negrescu consideră că este necesar un Guvern care să prezinte un program de guvernare clar. Acesta ar trebui să reafirme angajamentele privind restructurarea aparatului public și menținerea deficitului bugetar în limitele negociate cu Comisia Europeană.

Un alt element esențial îl reprezintă dialogul real cu mediul de afaceri, pe care consultantul îl consideră o sursă importantă de soluții concrete pentru depășirea dificultăților economice.

Negrescu susține că autoritățile ar trebui să consulte reprezentanții tuturor industriilor care contribuie la bugetul de stat prin taxe și impozite. Printre domeniile menționate se numără construcțiile, comerțul, produsele accizabile, industria tutunului, carburanții, industria băuturilor răcoritoare și industria berii, precum și toate activitățile care generează consum fiscalizat în România.

Scopul unui asemenea dialog ar trebui să fie regândirea fiscalității pentru anul 2027, astfel încât economia să poată funcționa într-un context marcat de costuri ridicate. Consultantul economic atrage atenția că, în numeroase situații, taxele și impozitele au ajuns să reprezinte mai mult de jumătate din prețul de vânzare al produselor și serviciilor din România.

În opinia sa, taxele foarte mari riscă să afecteze tot mai mult activitatea economică dacă autoritățile nu găsesc soluții de optimizare fiscală, inclusiv prin ajustarea legislației fiscale, așa cum au procedat și alte țări.

„În primul rând, ar trebui să avem un guvern care să vină cu un program de guvernare care să reafirme angajamentele legate de restructurarea aparatului public, de menţinerea deficitului în limitele negociate cu Comisia Europeană şi, în al treilea rând, un guvern care să discute în mod real cu mediul de afaceri, cel care poate oferi soluţii concrete menite să ieşim din acest roller coaster economic în care ne-am adâncit, din păcate, şi a cărui pantă, probabil descendentă, se va accentua în următoarele luni.

Un dialog coerent cu mediul de afaceri, în toate industriile care aduc taxe şi impozite la bugetul de stat, de la construcţii la comerţ, la zona de produse accizabile, tutun, carburanţi, industria băuturilor răcoritoare, industria berii, tot ceea ce reprezintă consum fiscalizat în România, ar trebui consultat din perspectiva deciziei administrative, astfel încât, pentru 2027, să regândim fiscalitatea pe nişte principii care să permită economiei să respire într-o perioadă în care, din păcate, costurile cu taxele şi impozitele au ajuns să reprezinte, în multe situaţii, mai mult de jumătate din preţul de vânzare al produselor şi serviciilor din România”, a explicat Negrescu.

Adrian Negrescu cere evaluarea efectelor măsurilor fiscale

Consultantul economic consideră că viitorul Guvern ar trebui să analizeze cu mai multă atenție ordonanțele de urgență care ar putea fi adoptate în perioada de după instalarea la Palatul Victoria. În opinia sa, aceste măsuri ar trebui fundamentate pe studii de impact, pentru a evita consecințele economice negative.

Ca exemplu, Adrian Negrescu a invocat Ordonanța 7 din 2026, despre care afirmă că a dus la închiderea uneia dintre cele mai dinamice activități economice din România, industria jocurilor de noroc.

Potrivit consultantului, în urma acestei evoluții s-au pierdut peste 30.000 de locuri de muncă, iar statul nu a mai încasat câteva miliarde de lei din activități care nu au mai fost licențiate. El susține că efectele negative s-au propagat de-a lungul mai multor lanțuri economice.

Negrescu consideră că România are nevoie de un cadru fiscal stabil, cu reguli clare pentru desfășurarea activităților economice. În opinia sa, soluția nu este îngrădirea activității economice, ci adaptarea acesteia la realitățile existente, inclusiv la cerințele acquis-ului comunitar.

„Altfel spus, taxele foarte mari vor îngloba, la un moment dat, economia, dacă nu vom găsi soluţii, cum au găsit şi alte ţări, pentru a optimiza din punct de vedere fiscal tot ceea ce înseamnă legislaţie şi, mai ales, legislaţie fiscală. Pe de altă parte, cred că noul guvern va trebui să cântărească mai atent ordonanţele de urgenţă care vor veni în valuri, probabil după instalarea lui la Palatul Victoria, pe baza unor studii de impact, pentru a nu ne trezi în situaţii păguboase, cum a fost cea generată de Ordonanţa 7 pe 2026, cea care a dus la închiderea uneia dintre cele mai dinamice activităţi economice din România, industria jocurilor de noroc.

S-au pierdut peste 30.000 de locuri de muncă şi nu s-au încasat la stat câteva miliarde de lei de pe urma unor activităţi care nu au mai fost licenţiate şi care au generat, din păcate, efecte negative pe toate lanţurile economice. Trebuie să asigurăm un cadru fiscal bătut în cuie, nişte reguli foarte clare de desfăşurare a activităţilor, soluţia nefiind să îngrădim activitatea economică, ci să o calibrăm la realitatea dată mai ales de acquis-ul comunitar”, a conchis Negrescu.