Marius Voineag propune un modul AI cu jurisprudență pentru procurori și cere extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției

În cadrul interviului pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Marius Voineag a prezentat două direcții majore: dezvoltarea unui modul de inteligență artificială alimentat cu jurisprudență și promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției la nivel național. Actualul șef al DNA a subliniat atât beneficiile, cât și limitele utilizării AI în urmărirea penală.

Marius Voineag: Inteligența artificială poate ajuta, dar nu poate înlocui raționamentul juridic

Întrebat dacă se impune utilizarea inteligenței artificiale în activitatea de urmărire penală, candidatul la funcția de adjunct al procurorului general a atras atenția asupra unei limite esențiale:

”Limitele ar fi preluarea raţionamentului de la AI într-o motivare, într-un act oficial. Asta ar fi o limită, din punctul meu de vedere”, a afirmat Marius Voineag.

Mesajul transmis indică o abordare prudentă: AI ar putea avea un rol de suport analitic, fără a substitui decizia și argumentarea procurorului.

Proiect pilot AI cu jurisprudență, antrenat direct de procurori

Marius Voineag a avansat ideea lansării unui proiect pilot de inteligență artificială, destinat să ofere instrumente concrete de lucru procurorilor. Potrivit acestuia, soluția ar presupune integrarea jurisprudenței într-un modul specializat.

”M-am gândit tocmai ca să pornim cu un proiect pilot, sunt convins că se vor găsi ceva fonduri. Există câţiva specialişti foarte buni la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în atragerea unor astfel de fonduri pentru a le face operaţionale efectiv. Să avem un modul de AI în care să spunem, în combaterea infracţiunilor de mediu, unde avem o breşă, de exemplu,să dislocăm jurisprudenţa, să reuşim să introducem în aşa fel încât modulul de AI să fie antrenat efectiv de către procurori, supervizaţi de IT, dar să fie antrenat de procurori. Atunci el va fi cu adevărat o chestiune care va fi pusă în practică şi va fi cu adevărat utilă”, a declarat Marius Voineag.

Propunerea vizează domenii nișate, precum infracțiunile de mediu, unde analiza volumelor mari de practică judiciară poate consuma resurse semnificative.

Critica soluțiilor AI „generice”: pentru zone tehnice e nevoie de antrenare dedicată

Actualul șef al DNA a explicat că aplicațiile AI disponibile pe piață oferă răspunsuri generale, insuficiente pentru problematici juridice specializate.

”Altfel, putem să folosim diferite softuri mai mult sau mai puţin costisitoare, care există în momentul de faţă pe piaţă. Dar ele sunt rotunde, ele vin cu generalităţi. Pentru a vorbit de chestiuni nişate tehnice, cred că trebuie să le antrenăm. Şi ca să le antrenăm, ar trebui să generăm un proiect de genul ăsta”, a mai transmis Marius Voineag.

Declarația sugerează necesitatea unor instrumente AI adaptate specificului dreptului penal și practicii judiciare din România.

Acordurile de recunoaștere a vinovăției, considerate prioritate strategică

În aceeași audiere, Marius Voineag a pledat pentru utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, argumentând prin eficiență procedurală și costuri mai mici pentru stat.

”Promovarea acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei în prezent la nivel naţional credem noi că ar trebui să fie o prioritate. Această procedură va genera costuri reduse pentru stat şi o simplificare, inclusiv în ceea ce priveşte procentul de încărcare per procuror, având doar un 4,2 procente trimiteri în judecată prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei deşi avem o anvelopă de 60-70% dosare cauză de complexitate redusă”, a declarat Marius Voineag.

Potrivit acestuia, ponderea redusă a acestei proceduri contrastează cu numărul mare de dosare cu grad scăzut de complexitate.

Obiectiv declarat: creșterea încrederii publice în Ministerul Public

Candidatul a indicat și o direcție instituțională mai largă, axată pe percepția publică și comunicarea sistemului judiciar.

”Mi-aş propune ca împreună cu toată echipa de conducere, împreună cu procurorul general şi cu prim-adjunctul procurorului general al României să ne asumăm sau ar trebui să ne asumăm o îmbunătăţire a percepţiei publice şi a încrederii în Ministerul Public, prin comunicarea profesionistă, transparentă, operativă, reacţii instituţionale ferme, rapide, la fenomene infracţionale cu impact social şi întărirea mecanismelor de etică profesională”, a mai afirmat Marius Voineag.