Mărcile chinezești depășesc 10% din piața auto din România și Europa și cresc rapid

În ultimii ani, piața auto din România și Europa a devenit scena unei expansiuni accelerate a mărcilor chinezești, care câștigă rapid cotă de piață prin prețuri competitive și tehnologii moderne. Datele recente arată o creștere semnificativă a acestor branduri.

Ascensiunea rapidă a mărcilor chinezești pe piața auto din România și Europa

Asaltul mărcilor chinezești pe piețele europene nu mai reprezintă de mult o surpriză sau un secret. Ceea ce atrage atenția este mai ales viteza cu care aceste branduri intră pe piețe precum cea din România, uneori în lipsa unei prezențe la fel de solide din partea producătorilor europeni tradiționali. În acest context, mărcile de origine chineză au depășit în luna mai pragul de 10% cotă de piață, potrivit datelor analizate pe baza înmatriculărilor.

Dacă privim evoluția de la începutul anului, moment în care livrările acestor mărci au început să se consolideze pe piața locală, se conturează clar patru grupuri principale: MG, BYD, Chery și Geely. În mai, MG a înregistrat cele mai multe vânzări, cu 477 de autoturisme, urmată de BYD cu 459 de unități și Chery cu 381. Primele două depășesc 4% cotă de piață, în timp ce locul al treilea ajunge la aproximativ 3,3%. Totuși, dacă sunt incluse și mărcile Omoda și Jaecoo, care fac parte din același grup, Chery urcă pe prima poziție.

Pe ansamblul primelor cinci luni ale anului, competiția dintre lideri este aproape echilibrată. BYD conduce ușor, cu 1.646 de autoturisme înmatriculate, echivalentul a 3,34% din piață, urmată foarte aproape de Chery cu 1.607 unități și 3,26%. Ambele grupuri concentrează aproximativ 29% din totalul vânzărilor mărcilor chinezești. Pe locul al treilea se află MG, cu 1.298 de autoturisme și o cotă de 2,6%.

Dacă sunt adăugate și vânzările mărcilor Omoda și Jaecoo la grupul Chery, acesta devine, în fapt, liderul pieței chinezești din România în acest moment. Celelalte nume relevante sunt Geely și, într-o măsură mult mai mică, Leapmotor. Evoluția acestor cifre este strâns legată de nivelul investițiilor și de intensitatea campaniilor de marketing.

Comparația cu alte piețe europene arată însă o dinamică interesantă. Chiar dacă piața auto din România este influențată de dezechilibre și de incertitudini, inclusiv generate de lipsa de claritate privind programul Rabla, ritmul de creștere al mărcilor chinezești este mai accelerat decât în alte țări europene mari. În Germany, de exemplu, BYD a înregistrat un avans puternic, cu câteva sute de dealeri și peste 6.000 de autoturisme vândute într-o singură lună, dar cu o cotă de piață de 2,58%.

În Regatul Unit și Spania, situația este chiar mai bună pentru brandul chinez, cu cote de piață de peste 3% și aproape 4%, corespunzătoare la aproximativ 5.000 de mașini vândute. Cu toate acestea, în România, BYD reușește să atingă o cotă de aproximativ 4% în luna mai, depășind astfel nivelurile înregistrate pe piețe mult mai mari din Europa.

Impactul expansiunii chinezești asupra mărcilor tradiționale din România și Europa

Marca Chery are o prezență încă limitată pe piața europeană, iar în afara unor piețe punctuale precum Regatul Unit, unde activitatea este mai vizibilă, cota de piață rămâne redusă, de regulă sub pragul de 2%. Situația este diferită în România, unde Chery a reușit să urce până la o cotă de 3,36%, semnificativ peste nivelurile înregistrate în majoritatea piețelor vest-europene.

În același context, MG ocupă o poziție mai solidă în Regatul Unit, unde există și un element de nostalgie asociat brandului. În luna mai, MG a înmatriculat aproximativ 7.400 de autoturisme, atingând o cotă de piață de 4,6%. În România însă, performanța este chiar comparabilă, cu o cotă de 4,2% în aceeași lună, nivel care depășește inclusiv rezultatele obținute în Spain, piață unde MG a avut o ascensiune importantă în urmă cu doi-trei ani.

Evoluția acestor mărci arată că piața din România are o deschidere ridicată către brandurile chinezești, consumatorii fiind atrași atât de tehnologiile noi integrate în aceste vehicule, cât și de prețurile semnificativ mai accesibile. Această combinație pare să fie principalul motor al creșterii rapide înregistrate în ultimul an.

Datele analizate pentru acest an indică totodată că există trei mari categorii de mărci tradiționale care pierd cotă de piață în fața expansiunii chinezești. Prima categorie este cea a producătorilor japonezi, unde, cu excepția Toyota, majoritatea brandurilor pierd teren. Suzuki, de exemplu, a pierdut aproximativ 500 de autoturisme, iar cota sa de piață a scăzut la 2,5%, de la 3,2% în perioada ianuarie–mai a anului precedent. Mazda a coborât de la 2,11% la 1,6%, iar Honda a continuat să rămână sub 1% din piață, înregistrând în continuare o pondere foarte redusă. Singura excepție notabilă este Nissan, care a înregistrat o ușoară creștere până la aproximativ 1,7%, pe fondul schimbărilor din rețeaua de import.

A doua categorie afectată este formată din Kia și Hyundai, două branduri coreene care au fost influențate de structura importatorilor locali, aceiași care gestionează și distribuția unor mărci chinezești. În cazul Kia, scăderea este de aproximativ 28%, iar cota de piață a coborât sub 2%, cu un minus de peste 200 de unități față de anul anterior. Hyundai a înregistrat un declin și mai accentuat, de circa 31%, cu o cotă redusă la aproximativ 4,5% și o pierdere de aproximativ 550 de vehicule.

A treia categorie este reprezentată de Dacia, care, deși nu concurează direct cu toate segmentele acoperite de producătorii chinezi, resimte tot mai mult presiunea acestora. Modele precum Logan, Sandero, Duster, Bigster, Jogger și Spring sunt afectate de apariția unor alternative cu prețuri similare, dar uneori cu niveluri de echipare superioare. Scăderile sunt accentuate și de impactul programului Rabla, care a influențat direct vânzările modelelor entry-level precum Logan. În ansamblu, și Dacia înregistrează un recul pe mai multe segmente, inclusiv la Duster și celelalte modele, ceea ce confirmă presiunea tot mai vizibilă exercitată de noii competitori chinezi pe piața locală.