Majorările de taxe încalcă dreptul la proprietate. CCR va da verdictul: Contribuabilul trebuie să poată anticipa

ROJUST cere CCR să verifice creșterile exagerate ale impozitelor pe clădiri și terenuri, susținând că noile prevederi fiscale, introduse prin Legea nr. 239/2025, duc la majorări de peste 150% ale valorii impozabile și aplicarea discreționară a cotelor maxime, ceea ce ar încălca dreptul de proprietate și principiul egalității între contribuabili.

ROJUST cere CCR să verifice creșterile exagerate ale impozitelor pe clădiri și terenuri

Asociația „ROJUST – Asociația personalului din justiție” a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru analiza dispozițiilor Codului fiscal referitoare la impozitele pe terenuri și clădiri. Demersul vizează articolele 456–461, 465 și 466, modificate prin Legea nr. 239/2025, care, potrivit asociației, au condus la creșteri fiscale „exorbitante” pentru proprietari.

Conform ROJUST, noile prevederi fiscale impun calcularea impozitelor raportate la valori ale imobilelor majorate cu peste 150% față de anul precedent. Aplicarea cotelor maxime prevăzute de Codul fiscal se face, susțin reprezentanții asociației, fără criterii clare, obiective sau transparente, ceea ce poate genera discrepanțe semnificative între contribuabili.

Măsura afectează proprietarii din întreaga țară, iar ROJUST cere o evaluare a conformității acestor dispoziții cu drepturile cetățenești consfințite de Constituția României.

„Contribuabilul trebuie să poată anticipa, într-o măsură rezonabilă, întinderea obligațiilor sale fiscale. Or, majorarea în câteva luni a valorii proprietăților și, implicit, a impozitului aferent, încalcă principiul mai sus enunțat”, transmite asociația.

Impozitele majore, echivalentul unei exproprieri indirecte

Asociația atrage atenția că plata unor sume majorate de peste cinci ori față de anul anterior, în contextul riscului de executare silită, reprezintă o expropriere indirectă. În timp, creșterea exagerată a valorii clădirilor și terenurilor poate determina plata către stat a contravalorii proprietății, echivalând cu o formă de naționalizare fiscală.

ROJUST invocă încălcarea art. 44 și art. 136 din Constituție, privind protecția proprietății private, precum și a principiului securității juridice (art. 1 alin. 5), deoarece contribuabilul nu poate anticipa valoarea impozitului.

Lipsa unor criterii uniforme pentru aplicarea cotelor de impozitare între limitele prevăzute de Codul fiscal (0,08%–0,2% pentru clădiri rezidențiale și 0,2%–1,3% pentru clădiri nerezidențiale) lasă consiliile locale să decidă discreționar. Acest lucru poate crea situații în care două persoane cu condiții similare plătesc impozite diferite, în funcție de localitatea în care se află imobilul.

ROJUST consideră că această practică încalcă art. 16 din Constituție, care garantează egalitatea în fața legii, și art. 56 alin. 2, privind distribuirea echitabilă a sarcinilor fiscale. Aplicarea cotei maxime de 1,3% pentru clădirile nerezidențiale, fără analiză a situației materiale a contribuabililor, poate afecta negativ economia locală.

Impozitare integrală pentru proprietăți parțiale sau vândute

Noile reguli prevăd că impozitul pe clădiri este datorat integral pentru anul fiscal, de către proprietarul de la 31 decembrie al anului anterior, chiar dacă imobilul a fost folosit doar parțial sau a fost vândut. ROJUST susține că această prevedere tratează identic situații diferite, reprezentând o expropriere fiscală indirectă.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă că taxele trebuie să păstreze un echilibru just între interesul general și protecția proprietății private și să nu devină o povară excesivă pentru contribuabili.

Asociația cere Avocatului Poporului să ia măsurile necesare pentru eliminarea dispozițiilor considerate nelegale, neconstituționale și discriminatorii. Potrivit ROJUST, actuala reglementare fiscală privind impozitele pe clădiri și terenuri contravine atât Constituției României, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.