Mai poate fi desemnat Ilie Bolojan pentru funcția de premier? CCR a stabilit condiții clare: Președintele o să nominalizeze

Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că există un scenariu în care Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier de către tabăra liberală. În sprijinul acestei ipoteze este invocată inclusiv o decizie a Curții Constituționale din 2020, conform căreia un premier demis poate fi desemnat din nou în funcție dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Una dintre aceste condiții este ca Nicușor Dan să nu urmărească declanșarea alegerilor anticipate.

Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a analizat scenariul revenirii lui Ilie Bolojan și a explicat că instituția s-a pronunțat nu doar în 2020, ci și anterior pe această temă. El a arătat că, în practică, Curtea a ținut cont de realitatea politică, în care este dificil de imaginat că un premier demis prin moțiune de cenzură ar putea obține din nou sprijin pentru a fi desemnat și confirmat. Din acest motiv, Curtea a transmis ideea că nu ar trebui revenit cu aceeași propunere de premier.

Chiar dacă ar exista o nouă nominalizare pentru Ilie Bolojan, aceasta nu va beneficia de sprijin politic

Lăzăroiu a mai afirmat că, în contextul actual, chiar dacă ar exista o nouă nominalizare, există posibilitatea ca aceasta să nu treacă de vot în Parlament, întrucât nu mai există sprijin politic suficient, așa cum s-au derulat lucrurile. Totodată, el a subliniat că, în practică, nu ar fi pentru prima dată când deciziile Curții Constituționale nu sunt respectate, inclusiv unele formulate clar, cu opțiunea da sau nu.

„Curtea s-a pronunțat nu numai în 2020 și mai înainte de 2020. Vedeți dumneavoastră, curtea a ținut cont de o realitate, în realitate efectivă în momentul în care un premier este demis prin moțiune de cenzură, e greu de imaginat că același premier va avea sold de izbândă în într-o nouă nominalizare. De aia și curtea a spus nu mai veniți cu același premier. Dar cum la noi constituția se aplică după cum vor unii sau alții, nu ai niciun fel de problemă. Președintele o să nominalizeze. Ideea este că nominalizează și probabil va pica iarăși la vot, pentru că așa cum s-au derulat lucrurile, este evident că nu mai are sprijin. N-ar fi prima oară când nu se respectă deciziile, chiar și cele care au fost, cum să spun eu, abrupte. Am spus clar da sau ba și tot nu s-au respectat. Ce să ne mai așteptăm acuma?”, a spus Petre Lăzăroiu la Digi24.

În același timp, fostul judecător CCR a precizat că, strict pe litera legii, președintele ar trebui să desemneze o altă persoană care să poată construi o majoritate parlamentară și să își asume funcția de prim-ministru, în locul reluării aceleiași nominalizări.

„Pe litera legii. Președintele ar trebui să desemneze o altă persoană ca să coabuleze o majoritate și să intereseze funcția de premier”, a completat acesta.

Scenariul în care Bolojan ar putea fi propus din nou premier a fost analizat și de Tudorel Toader

Fostul judecător CCR Tudorel Toader explică de ce Nicușor Dan ar putea fi limitat în a-l propune din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier. În opinia sa, o astfel de decizie ar putea intra în conflict cu voința exprimată de Parlament, după adoptarea unei moțiuni de cenzură.

Toader arată că o moțiune de cenzură reprezintă un vot de neîncredere față de premier și echipa guvernamentală. Prin acest vot, Parlamentul își exprimă clar lipsa de încredere în capacitatea Guvernului de a implementa programul de guvernare.

„Adoptarea unei moțiuni de cenzură înseamnă un vot de blam la adresa premierului și a echipei guvernamentale. Este un vot de blam în sensul că Parlamentul își exprimă neîncrederea în capacitatea premierului și a Guvernului de a pune în aplicare programul de guvernare”, a declarat Tudorel Toader.

O desemnare imediată a aceleiași persoane pentru funcția de premier ar putea ridica probleme de constituționalitate

El consideră că o desemnare imediată a aceleiași persoane pentru funcția de premier ar putea ridica probleme de constituționalitate. În acest caz, s-ar putea interpreta că președintele nu ține cont de voința Parlamentului, iar în echilibrul puterilor în stat, legislativul are un rol esențial.

„Dacă propui același premier, același candidat, înseamnă că președintele care face propunerea nu ține cont de voința Parlamentului. Or, în echilibrul puterilor în stat, Parlamentul este suveran”, a mai spus acesta.

Fostul judecător CCR face referire și la Decizia CCR nr. 85/2020, legată de situația lui Ludovic Orban, când s-a analizat posibilitatea redesemnării sale ca premier după demiterea Guvernului. Curtea a stabilit atunci că aceeași persoană nu ar trebui desemnată din nou după ce a fost vizată de o moțiune de cenzură.

„Există Decizia CCR nr. 85/2020, cu referire la Ludovic Orban, pe care Klaus Iohannis voia să îl redesemneze premier, iar CCR a spus că nu poate fi desemnată aceeași persoană care a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură”, a precizat fostul judecător CCR.

Totuși, Tudorel Toader amintește că au existat situații excepționale în care foști premieri au fost reinvestiți. El menționează cazul lui Florin Cîțu, în contextul pandemiei și al schimbării condițiilor socio-economice, dar și cazul lui Emil Boc, care a revenit în funcție după realegerea lui Traian Băsescu. În aceste situații, revenirea în funcție a fost influențată de schimbări majore de context care au modificat circumstanțele inițiale ale moțiunii de cenzură.

„Între timp fusese desemnat Florin Cîțu, care și-a depus mandatul. A intervenit pandemia, s-au schimbat condițiile socio-economice, iar contextul în care Orban a fost învestit a doua oară era diferit. Boc a fost reinvestit după ce Traian Băsescu a fost reales. Avem, așadar, două exemple de premieri care au fost demiși prin moțiune de cenzură și ulterior reinvestiți, însă de fiecare dată a intervenit un eveniment care a schimbat contextul în care fusese adoptată moțiunea”, a conchis acesta.