Decizia CCR privind pensiile magistraților nu reprezintă o victorie pentru societate

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind pensiile magistraților stârnește discuții aprinse în mediul juridic și în societate. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, atrage atenția că această hotărâre nu poate fi considerată o victorie pentru cetățeni și explică ce opțiuni au magistrații afectați de modificările legale.

După mai multe amânări și două luni de analiză, judecătorii CCR au respins obiecția de neconstituționalitate a Înalta Curte de Casație și Justiție la legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Hotărârea de 6-3 confirmă posibilitatea reducerii pensiilor și majorarea vârstei de pensionare.

Zegrean subliniază că decizia nu aduce satisfacție pentru societate și că dezbaterile pe tema pensiilor magistraților durează de peste 16 ani și vor continua să fie discutate încă mulți ani.

„Discuțiile nu s-au încheiat. Se discută de 16 ani despre asta și se vor mai discuta încă vreo 16 până vor ajunge la vârsta de pensionare prevăzută de actuale lege.

Cum va funcționa? Va începe unul, doi, zece, iar unul va ajunge la CJUE. Regula este că, dacă se ajunge, dosarul se suspendă în țară până vine răspunsul de acolo. Și dacă România va continua să nu respecte decizia pe care CJUE o va da, vor mai merge și alții. În intervalul acesta (n.r.: interval în care se așteaptă răspunsul CJUE) se aplică legea în vigoare la momentul respectiv.”, a mi spus acesta.

Magistrații pot contesta statul în instanțe europene

Fostul președinte al CCR explică că magistrații afectați direct de modificările legale pot da statul în judecată.

Acesta amintește și precedentul profesorilor care, după ani de procese, au obținut nu doar plata salariilor restante, ci și despăgubiri suplimentare.

„Un scenariu ar putea să fie ca magistrații care astăzi sunt în funcție și care peste o lună, două, trei, ar putea ieși la pensie – și nu vor mai putea ieși, pentru că s-a modificat legea – vor da statul român în judecată și, cu acel dosar, vor încerca să ajungă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Și vor putea ajunge.

Am mai trecut prin astfel de momente, când judecătorii au dat în judecată Ministerul Justiției și și-au majorat salariile. Lumea n-a uitat. Am mai trecut prin această situație și când s-au majorat prin lege salariile profesorilor și Guvernul nu a vrut să le plătească, s-au judecat vreo zece ani profesorii cu Guvernul și, până la urmă, au primit și banii și foarte multe despăgubiri, mult mai multe decât ar fi primit dacă le dădeau banii care erau stabiliți prin lege.”, a spus Augustin Zegrean, pentru Euronews.

Augustin Zegrean
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea – Augustin Zegrean

Parlamentul rămâne singura autoritate care poate modifica legea

Potrivit lui Zegrean, doar Parlamentul poate schimba legea pensiilor. Dacă președintele cere reexaminarea legii, aceasta revine Parlamentului, care are libertatea de a modifica textul legal. ICCJ nu are competențe de a modifica legea, dar magistrații se pot adresa organizațiilor europene sau internaționale pentru susținere juridică și opinie.

„Numai Parlamentul poate modifica legea. Dacă președintele cere reexaminarea legii, ea se va întoarce în Parlament. Și pe parlamentari nu îi poate opri nimeni să modifice tot.

Instituțional, nu cred că ICCJ are o soluție, dar magistrații au vreo trei organizații ale magistraților, care se pot adresa oricărei instituții europene, cu cereri de opinie, cu cereri de susținere, etc. Există și o organizație mondială a magistraților. Ei sunt parte din acea organizație și din alte organizații europene mai mici sau mai mari. Și nu e egal cum se uită magistrații lumii la tine.”, concluzionează Zegrean.

Independența judecătorilor CCR

Zegrean subliniază că judecătorii CCR nu trebuie să se lase influențați de politică.

„Judecătorii CCR nu au niciun motiv să se teamă de politicieni, pentru că nu îi mai pot numi a doua oară. N-au niciun motiv să fie recunoscători. Se și spune în lumea constituționaliștilor că obligația este de mai mare decât supunerea. Deci nu au motive să creadă că, dacă nu dau o soluție pe placul lor, vor păți ceva.

Cei mai mulți, când ies de acolo, nu mai pot fi numiți nicăieri. Și atunci de ce să se teamă sau de ce să lucreze cu spaima politicului? Dacă au făcut-o din motive politice, este foarte grav. Dacă nu, vom vedea ce va spune istoria.”, a mai declarat fostul președinte al CCR.