Lucian Pahonțu vine cu explicații despre decembrie 1989. Directorul SPP spune ce ordine a primit în seara de 21 decembrie

Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a transmis EVZ un amplu punct de vedere în care răspunde acuzațiilor referitoare la rolul său în evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990. Generalul de armată (r) respinge orice implicare în reprimarea manifestanților și prezintă cronologia acțiunilor sale din 21 și 22 decembrie 1989. El susține, de asemenea, că nu a participat la violențele din Piața Universității din 13-14 iunie 1990.

Lucian Pahonțu respinge acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea manifestațiilor din 1989

Lucian Pahonțu își începe punctul de vedere transmis EVZ prin respingerea acuzațiilor apărute în spațiul public și afirmă că informațiile referitoare la parcursul său profesional sunt cunoscute și disponibile public de mulți ani. Directorul SPP consideră că evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 trebuie clarificate, inclusiv prin răspunsurile celor care ocupă funcții de încredere publică.

„Având în vedere acuzațiile lansate în spațiul public la adresa mea, fac următoarele precizări pentru clarificarea aspectelor care îmi sunt imputate și pentru o corectă informare a opiniei publice:

Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României. Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor şi toți românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcții de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor. De aceea răspund, cu fapte care pot fi verificate”, a afirmat Pahonțu.

Lucian Pahonțu afirmă că acuzațiile care îl vizează sunt lipsite de fundament și că nu a ascuns informații despre activitatea sa profesională. Totodată, susține că nu a desfășurat activități care să presupună încălcarea ori îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea intra în categoria faptelor de „poliție politică”.

Directorul SPP arată că verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ar trebui, în opinia sa, să clarifice aceste aspecte, instituția având mecanismele legale necesare pentru verificarea afirmațiilor sale.

„Resping cu fermitate orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor care au avut loc în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 în Piața Universității și în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, din zilele de 13-14 iunie 1990”, a spus acesta.

Lucian Pahonțu spune că era comandantul unui pluton de transmisiuni în decembrie 1989

La momentul Revoluției, Lucian Pahonțu avea 25 de ani, gradul de locotenent și era comandant al unui pluton de transmisiuni din compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, structură aflată în cadrul Ministerului de Interne. Anterior, absolvise Școala Militară de Ofițeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar între 1987 și 1989 fusese comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate.

Pahonțu subliniază că atribuțiile sale erau exclusiv în domeniul transmisiunilor. El face totodată distincție între Trupele de Securitate, pe care le compară din perspectiva rolului cu actuala Jandarmerie Română, și structurile fostei Securități care aveau atribuții informativ-operative și de cercetare penală.

Potrivit explicațiilor sale, compania în care activa cuprindea un pluton de transmisiuni, unul de apărare antiaeriană, două structuri logistice și un pluton de conducători auto. Pahonțu susține că, prin această componență, compania avea rol de sprijin logistic pentru celelalte subunități ale UM 0305.

Ce spune directorul SPP că s-a întâmplat în seara de 21 decembrie 1989

În relatarea transmisă EVZ, Lucian Pahonțu prezintă succesiv locurile în care compania sa a fost trimisă în seara de 21 decembrie 1989. Potrivit acestuia, militarii s-au deplasat mai întâi la Casa Scânteii, actuala Casă a Presei Libere, apoi pe platoul din fața restaurantului Cina și, ulterior, pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

„În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei (denumire păstrată și în prezent), fără a avea asupra noastră muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă. În fața dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată și în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliție”, spune el.

Directorul SPP precizează că, la aproximativ 150 de metri în fața cordonului de Miliție, se aflau militari ai Ministerului Apărării Naționale, iar pe Bulevardul Nicolae Bălcescu erau poziționate blindate și alte forțe ale MApN.

În cele aproximativ patru ore petrecute la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, Pahonțu susține că nici el, nici militarii aflați în subordinea sa nu și-au schimbat poziția și nu au intrat în contact direct cu revoluționarii. Dispozitivul ar fi fost părăsit în jurul orei 02:00, în 22 decembrie, când militarii au primit ordin să se întoarcă la camioanele unității.

Ce s-a întâmplat în dimineața zilei de 22 decembrie, potrivit lui Lucian Pahonțu

În dimineața următoare, în jurul orei 09:00, Pahonțu spune că militarii au coborât din camioane și au revenit, la ordin, în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei. În fața lor se afla un cordon format din ofițeri și subofițeri de Miliție, iar în spate erau două blindate ale Ministerului Apărării Naționale.

În jurul orei 10:00, potrivit relatării sale, militarii au primit ordin să permită accesul manifestanților în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției. Pahonțu afirmă că manifestanții i-au îmbrățișat pe militari și le-au oferit flori și mâncare. Ulterior, subunitatea s-a retras către camioane și s-a întors în unitate.

Directorul SPP precizează că muniția a fost verificată și predată la revenirea în cazarmă și că nu lipsea niciun cartuș.

„Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii, așa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o și în declarația din martie 1990”, explică Pahonțu.

Fostul procuror-șef al Secției Parchetelor Militare, citat în punctul de vedere

Pentru a-și susține poziția, Lucian Pahonțu invocă și declarațiile generalului Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare, care a instrumentat și a semnat ultimul rechizitoriu din dosarul Revoluției.

Pahonțu susține că afirmațiile martorilor care îl vizează sunt contrazise de declarațiile făcute public de fostul procuror militar.

„Generalul Lucian Pahonțu nu a fost cercetat personal niciodată pe parcursul celor 36 de ani, perioadă care s-a scurs din 1989 încoace. Declarația lui scrisă, aflată la dosar, a fost dată pentru că toate cadrele trupelor fostei Securități, USLA, Direcția a V-a etc., au fost audiate declarativ în baza vechiului Cod Penal, adică e vorba de declarație olografă (…)

Dar, nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune (…) Pahonțu, la acea vreme, era un militar cu grad mic (…) Eu, ca anchetator, consider că nu mi-a scăpat nicio probă și că, în ceea ce îl privește pe Pahonțu, nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracțiuni!”, spune directorul SPP.

Lucian Pahonțu respinge și acuzațiile privind violențele din iunie 1990

În ceea ce privește evenimentele din Piața Universității din 13 și 14 iunie 1990, directorul SPP afirmă că nici el, nici militarii aflați în subordinea sa nu au participat la acțiunile desfășurate în București în cele două zile. Pahonțu susține că au rămas în cazarmă, situație care, potrivit lui, este confirmată de documentele păstrate în arhiva Jandarmeriei Române.

El explică faptul că acțiunile militare se desfășurau pe baza unor ordine consemnate în documente și arhivate. Conform acestor evidențe, afirmă Pahonțu, subunitatea sa nu ar fi părăsit cazarma înainte de 15 iunie 1990.

Abia în 15 iunie, spune acesta, a primit ordin să participe, împreună cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității. Pahonțu precizează că în ziua respectivă nu au existat manifestații sau violențe în piață, iar minerii s-au retras din zonă și au plecat spre Valea Jiului.

Directorul SPP mai susține că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile competente, inclusiv în contextul numirii în actuala funcție. În opinia sa, dacă ar fi existat faptele grave care îi sunt imputate în prezent, acestea ar fi fost identificate în cadrul verificărilor sau al cercetărilor desfășurate de-a lungul anilor în dosarele privind Revoluția și evenimentele din iunie 1990.

Ce spune Lucian Pahonțu despre mandatul său la conducerea SPP

În ultima parte a punctului de vedere transmis EVZ, Lucian Pahonțu se referă la activitatea desfășurată în calitate de director al Serviciului de Protecție și Pază. El afirmă că obiectivul conducerii și al echipei SPP a fost dezvoltarea, modernizarea și profesionalizarea instituției, astfel încât aceasta să își îndeplinească misiunile de protecție a demnitarilor români și străini.

Potrivit directorului SPP, procesul de dezvoltare instituțională a fost construit pe principii de legalitate, neutralitate, echidistanță politică, eficiență și adaptabilitate. În această perioadă, arată Pahonțu, SPP s-a integrat în structurile euroatlantice și a dezvoltat programe de cooperare în domeniul protecției demnitarilor cu structuri din NATO, ONU și Uniunea Europeană, precum și cu state membre ale acestor organizații, în special cu Statele Unite.

Pahonțu afirmă, de asemenea, că profesionalismul ofițerilor SPP implicați în misiuni internaționale a fost confirmat în repetate rânduri prin comunicări oficiale ale partenerilor externi.

În încheierea punctului de vedere, directorul SPP cere clarificarea cât mai rapidă a acuzațiilor pe care le consideră de natură să îi afecteze demnitatea și cariera militară.

„Îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul față de oameni și mi-am ghidat acțiunile după valori precum integritate, loialitate, respect și responsabilitate”, încheie Lucian Pahonțu.

Întregul punct de vedere al generalului de armată (r) Lucian Pahonțu, directorul SPP, privind rolul jucat în evenimentele din decembrie 1989, îl puteți citi pe EVZ, AICI!