Nicușor Dan, contrazis după declarațiile despre Revoluție și Mineriadă. Mădălin Hodor(CNSAS): „De când adevărul are termen de prescripţie?”

Vicepreşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Mădălin Hodor, reacționează după declarațiile președintelui Nicușor Dan privind șansele de soluționare a dosarelor Revoluției și Mineriadei. Hodor invocă modelul german, unde procedurile împotriva persoanelor implicate în crimele regimului nazist au continuat chiar și la zeci de ani de la comiterea faptelor. Reacția vine în contextul controverselor privind trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu, după o anchetă Recorder.

Mădălin Hodor invocă modelul german

Mădălin Hodor susține că trecerea timpului nu ar trebui să împiedice stabilirea responsabilității pentru fapte grave și aduce în discuție modul în care Germania a continuat să instrumenteze dosare privind crimele comise în perioada nazistă.

Vicepreședintele Colegiului CNSAS amintește mai multe cazuri în care persoane ajunse la vârste înaintate au fost judecate și condamnate.

Printre exemple se numără Oskar Gröning, supranumit „contabilul de la Auschwitz”, condamnat în 2015, la vârsta de 94 de ani, pentru complicitate la peste 300.000 de crime.

Hodor amintește și cazul lui Irmgard Furchner, fostă secretară şi dactilografă în lagărul Stutthof, condamnată în 2022, la 97 de ani, pentru complicitate la peste 10.000 de crime, precum și pe cel al lui Josef Schütz, fost gardian SS la Sachsenhausen, condamnat în același an la vârsta de 101 ani.

„Statul german menţine deschise aceste proceduri până la ultimul caz posibil pentru a transmite un mesaj juridic şi moral: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru atroce crime împotriva umanităţii”, subliniază Hodor.

Ce s-a schimbat în abordarea justiției germane

Mădălin Hodor explică și schimbarea produsă în jurisprudența germană începând cu anul 2011.

Anterior, procurorii trebuiau să demonstreze participarea directă a unei persoane la o anumită crimă, prin probe care să arate că aceasta a ucis sau a ordonat în mod direct o ucidere.

Ulterior, instanțele germane au considerat că activitatea desfășurată într-un lagăr de concentrare sau exterminare poate fundamenta răspunderea pentru complicitate la crimă, pornind de la contribuția persoanei respective la funcționarea sistemului de exterminare.

Hodor face apoi legătura cu declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan privind dosarele Revoluției și Mineriadei.

„Domnul preşedinte ND spunea ca au trecut 36 de ani si este sceptic ca Dosarul Revoluţiei si cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. In sensul ca a trecut prea mult timp pentru a mai putea fi desfăşurată o noua anchetă, care sa aducă noi date privind vinovaţia unor persoane. Dar avem modelul german. Si intrebarea. De cand adevărul are termen de prescripţie?”, conchide Hodor.

Controverse privind trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu

Declarațiile apar în contextul unei anchete Recorder privind trecutul șefului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu.

Potrivit jurnaliștilor, pe baza documentelor și mărturiilor analizate, Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității.

Acestea sunt susținerile prezentate de Recorder în anchetă, în timp ce președintele Nicușor Dan a respins ideea că actualul șef al SPP s-ar afla în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive.

„Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul”, a spus Nicuşor Dan.

Președintele a precizat, de asemenea, că SPP, instituția condusă de Lucian Pahonțu, nu este un serviciu secret.

Nicușor Dan: „Domnul Pahonţu nu e în această situaţie”

Întrebat despre posibilitatea înlocuirii lui Lucian Pahonțu, Nicușor Dan a vorbit despre gravitatea represiunilor de la Revoluție și Mineriadă și despre responsabilitatea persoanelor care au participat la asemenea acțiuni.

Președintele s-a declarat însă circumspect în privința posibilității ca dosarele să fie elucidate după perioada lungă scursă de la evenimente.

„Reprimarea manifestaţiilor de la Revoluţie, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta şi îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuşi să o facă, trecând aşa de mult timp de la acele evenimente. Ăsta e unul. Doi – orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acţiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcţie înaltă în statul român. Trei – domnul Pahonţu nu e în această situaţie”, a declarat Nicușor Dan.