Ungaria riscă să returneze 10 miliarde de euro din fondurile UE după avizul CJUE
Ungaria se află într-o situație critică privind finanțarea europeană, după ce avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recomandat anularea deciziei Comisiei Europene prin care Budapesta a primit aproximativ 10 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Această recomandare ar putea obliga guvernul condus de Viktor Orbán să returneze fondurile primite.
Plângerea a fost depusă de Parlamentul European, care susține că Comisia Europeană a ignorat propriile reguli privind statul de drept. Conform opiniei avocatului general Tamara Ćapeta, evaluarea reformelor judiciare din Ungaria nu a fost suficient de riguroasă. Problemele principale vizează independența Curții Supreme și procedura de numire a judecătorilor Curții Constituționale, aspecte esențiale pentru eligibilitatea fondurilor UE.
Deblocarea fondurilor, contestată pentru lipsă de transparență
Fondurile au fost inițial blocate din cauza ingerințelor politice în sistemul judiciar ungar. Decizia Comisiei Europene de a debloca suma de 10 miliarde de euro în decembrie 2023 a fost criticată pentru lipsa de transparență și aplicarea „incorectă” a criteriilor privind statul de drept. Avocatul general subliniază că explicațiile oferite nici Ungariei, nici cetățenilor europeni nu au fost suficiente.
Recomandarea CJUE vine într-un context politic dificil pentru Viktor Orbán, cu scoruri scăzute în sondaje înaintea alegerilor programate în aprilie. Analiștii consideră că obligarea Ungariei de a returna fondurile ar putea influența decisiv campania electorală a premierului. Eurodeputatul german René Repasi a avertizat că, dacă decizia Comisiei va fi anulată, Bruxelles-ul va solicita returnarea banilor, iar în caz de refuz, suma ar putea fi compensată prin reducerea altor plăți europene viitoare.
Un precedent important pentru UE
Hotărârea finală a CJUE, așteptată în următoarele luni, poate stabili un precedent privind marja de apreciere a Comisiei Europene în evaluarea respectării statului de drept. Eurodeputatul Daniel Freund a catalogat avizul drept „o mustrare dură” pentru Comisie, considerând deblocarea fondurilor „ilegală și motivată politic”.
Decizia finală va avea implicații semnificative nu doar pentru Ungaria, ci și pentru modul în care Uniunea Europeană va gestiona condiționalitatea statului de drept în relația cu toate statele membre.
