Lovitură pentru românii care locuiesc la casă. Diana Buzoianu, despre Casa Verde fotovoltaice: Nu ştim dacă va exista acest proiect

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat marți seară, că autoritățile nu pot confirma în acest moment continuarea programului Casa Verde fotovoltaice în 2025. Lipsa unui buget aprobat la nivelul Administrației Fondului pentru Mediu și presiunea finalizării unor proiecte din PNRR schimbă ordinea priorităților. Decizia finală va fi luată după clarificarea resurselor financiare disponibile.

Diana Buzoianu spune că lipsa unui buget clar complică decizia privind Casa Verde fotovoltaice

Programul Casa Verde fotovoltaice se află, în acest moment, într-o zonă de incertitudine, iar Diana Buzoianu a explicat că principala problemă este absența unui buget aprobat pentru Administrația Fondului pentru Mediu. Fără această bază financiară, autoritățile nu pot confirma dacă va exista o nouă etapă a programului dedicat finanțării panourilor solare pentru populație.

În intervenția sa televizată, ministrul Mediului a subliniat că discuțiile despre un eventual „val 2” al programului sunt premature, atât timp cât nu există o decizie bugetară oficială. Situația actuală face imposibilă inclusiv estimarea unor termene clare pentru reluarea finanțărilor.

„În primul rând, aş vrea să clarific că astăzi nu avem bugetul aprobat de la AFM, deci noi nu ştim dacă va exista un val 2. Nu ştim dacă va întârzia pentru că noi nu ştim dacă va exista, în acest moment, acest proiect anul acesta. Asta vom şti imediat după ce se va discuta bugetul şi după ce vom lua o decizie şi pe bugetul din AFM”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministrul a indicat că numai după finalizarea acestor discuții va putea fi stabilit dacă programul Casa Verde fotovoltaice va continua sau dacă fondurile vor fi direcționate către alte priorități considerate mai urgente.

Cum este structurat bugetul AFM și ce limite impune utilizarea fondurilor

Diana Buzoianu a explicat în detaliu structura bugetului Administrației Fondului pentru Mediu, arătând că sursele de finanțare sunt împărțite în două categorii distincte, fiecare cu reguli diferite de utilizare. Această împărțire influențează direct tipurile de programe care pot fi susținute financiar.

Potrivit ministrului Mediului, o parte a bugetului provine din taxele de poluare, iar aceste sume pot fi direcționate către orice proiect considerat prioritar de AFM. Cealaltă componentă importantă este reprezentată de veniturile obținute din vânzarea certificatelor verzi, fonduri care pot fi utilizate exclusiv pentru proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor.

Această diferențiere face ca unele programe populare, precum Casa Verde fotovoltaice sau Rabla, să concureze direct cu proiecte de infrastructură mai ample, aflate deja în derulare. Ministrul a precizat că, deși unele programe au avut un impact major și au fost bine primite de public, ele trebuie analizate în contextul obligațiilor asumate de statul român.

„Acum avem proiectul cu Rabla, de exemplu, care era foarte popular, mergea din banii din certificate pentru că era un proiect care reducea emisiile”, a explicat Diana Buzoianu, subliniind că aceste decizii nu pot fi luate izolat, ci în funcție de necesitățile generale ale sistemului.

Buzoianu: Vom prioritiza finalizarea proiectelor din PNRR

În a doua parte a explicațiilor sale, Diana Buzoianu a pus accent pe presiunea generată de proiectele începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care riscă să rămână fără finanțare europeană. Aceste proiecte, deja demarate, necesită fonduri urgente pentru a putea fi duse la bun sfârșit.

Ministrul Mediului a arătat că, potrivit analizelor realizate de Administrația Fondului pentru Mediu, există mai multe investiții care îndeplinesc criteriile de reducere a emisiilor și pot fi finanțate din veniturile provenite din certificatele verzi. Printre acestea se numără centrele de aport voluntar și fabricile de reciclare, considerate esențiale pentru infrastructura de mediu.

„Întrebarea este: în anul 2026 avem proiecte mult mai importante începute deja, cu un plan de implementare deja făcut, care ar avea nevoie de bani şi care reduc emisiile? Şi răspunsul, conform Administraţiei Fondului pentru Mediu, este că da, avem o parte din proiectele din PNRR care nu au mai putut să rămână să fie finanţate, centrele de aport voluntar, fabricile de reciclare, care se încadrează pe criterii conform analizei pe care au făcut-o dumnealor, pentru că ei au toate datele şi ei fac aceste analize şi au venit şi au spus public că se pot încadra la aceste condiţii”, a declarat ministrul Mediului.

În acest context, Diana Buzoianu a explicat că autoritățile trebuie să aleagă între continuarea unor programe cunoscute și finalizarea unor investiții de infrastructură deja începute, care implică responsabilități majore.

„Şi atunci discuţia este: anul acesta noi ne permitem să ducem banii pe Rabla sau suntem forţaţi, obligaţi cu o responsabilitate uriaşă să terminăm nişte proiecte de infrastructură critice care au început deja, deci lucrările există, sunt începute deja, le finalizăm pe acestea? Şi răspunsul este: cel mai probabil vom prioritiza finalizarea proiectelor din PNRR care nu au mai avut bani din fonduri europene, dar au fost mutate pe zona aceasta”, a mai spus Diana Buzoianu.