Lovitură grea pentru șoferii din România. AEI: Motorina a depăşit 8,2 lei/litru şi ar putea urca spre 8,5 lei

Prețul motorinei în România depășește 8,2 lei/litru

Prețul motorinei în România a depășit recent pragul de 8,2 lei pe litru, iar analiștii avertizează că acesta ar putea ajunge la 8,3 – 8,5 lei în perioada următoare, dacă tensiunile regionale și cotațiile internaționale ale petrolului Brent continuă să crească.

Această majorare vine după o perioadă de ajustări constante ale prețurilor, determinate atât de evoluțiile externe de pe piața globală, cât și de creșterea fiscalității interne.

„În studiul publicat recent de Asociaţia Energia Inteligentă – „Crizele regionale pot scumpi serios carburanţii în România. Motorina, vulnerabilul energetic al ţării” – era anticipată o creştere a preţului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru. La doar trei săptămâni distanţă, motorina a atins în unele benzinării valoarea de 8,20 lei/litru. Prognoza s-a confirmat aproape matematic. România nu trăieşte o criză de combustibil. Trăieşte o combinaţie periculoasă între piaţă globală tensionată, fiscalitate crescută şi vulnerabilităţi regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă. Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai creşte preţurile, ci cât şi cât de repede”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.

Comparativ cu anul 2020, scumpirile la pompă au fost semnificative:

Stocurile globale de petrol se epuizează rapid. Avertismentul AEI. Stocurile ar putea acoperi doar câteva săptămâni de consum

Dosarele pe hârtie dispar treptat. CCR și CSM au semnat acordul pentru digitalizare

• Benzina: de la 5,27 lei/l la 7,86 lei/l, o majorare de aproximativ 49%.

• Motorina: de la 5,76 lei/l la 8,20 lei/l, o creștere de 42%.

Dacă în 2020 statul colecta 46% din valoarea unui plin, în 2026 această pondere a urcat la 56%. Creșterea totală de aproximativ 2,5 lei/litru provine în proporție de 70% din taxe și accize, restul fiind costuri operaționale, transport și distribuție.

„În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză şi 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei. La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 la un plin de combustibil 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiţi pe un plin se duce la stat (221 lei/plin la pompă). În şase ani, preţul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creşterea fiscalităţii directe, 30% creşteri ale costurilor (transport, distribuţie etc.). Consumatorul le plăteşte pe ambele”, a adăugat preşedintele AEI.

Impactul cotațiilor internaționale Brent și situația regională

Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că între 31 decembrie 2025 și 22 februarie 2026, cotația petrolului Brent a crescut cu 18,7%, însă prețul motorinei în România a urcat doar cu 8,5%, iar aproape jumătate din această majorare a fost determinată de accize.

„Motorina din România în aceeaşi perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din acciză. Creşterea reală, a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost şi mai mică. Ce înseamnă asta? Că preţul intern nu a recuperat încă integral creşterea internaţională”, a afirmat preşedintele AEI.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explică faptul că România importă două treimi din produsele petroliere, ceea ce face ca prețul motorinei să fie influențat de evoluțiile regionale, în special din Europa Centrală.

„Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creşteri suplimentare până la nivelul creşterilor preţului. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mişcării”, consideră specialistul.

Incidentul din ianuarie 2026, când livrările prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, a creat presiuni logistice și costuri suplimentare care se reflectă și la pompă.

„La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria şi Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei. Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta nu a fost doar o ştire. A fost o problemă operaţională majoră. Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice. Au fost căutate rute alternative prin portul croat Omisalj şi conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent şi mai costisitor. Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune. Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanţurile regionale de aprovizionare cu ţiţei ale Ucrainei au fost puse sub presiune”, a explicat Chisăliţă.

Prognoza prețurilor carburanților în România

În prezent, motorina standard se situează între 8,14 și 8,23 lei/litru, cu unele stații din București afișând 8,20 lei/litru. Perspectivele pentru perioada următoare depind de doi factori principali: stabilizarea fluxurilor de petrol și evoluția cotației Brent.

În scenariul optimist, dacă aprovizionarea se normalizează, prețurile vor rămâne între 8,1 și 8,3 lei/litru, cu variații minore.

În scenariul pesimist, dacă instabilitatea regională persistă, prețul motorinei poate ajunge la 8,3 – 8,5 lei/litru, însă o creștere bruscă este puțin probabilă.

Dumitru Chisăliță subliniază că România nu se confruntă cu penurie de combustibil, ci cu o vulnerabilitate de preț, care poate afecta transportul, agricultura și lanțurile de distribuție.

„Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preţ”, a punctat Chisăliţă.

„România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere. România are producţie internă şi rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare”, se mai arată în document.

Propuneri AEI pentru protecția consumatorilor

Pentru a reduce impactul asupra populației și economiei, AEI recomandă:

1. Implementarea unui mecanism de intervenție temporar al statului pentru creșterile de peste 10% în trei luni ale prețului motorinei.

2. Sprijin direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice (transport, agricultură).

3. Măsuri fiscale flexibile care să funcționeze ca un „airbag economic” fără a distorsiona piața.

„Orice creştere cu peste 10% a preţului la motorină într-un interval de sub trei luni necesită o intervenţie a statului”, consideră specialistul.

Aceste măsuri nu sunt menite să blocheze piața, ci să atenueze șocurile și să protejeze stabilitatea economică.

„Un pachet coerent (şi realist) de protecţie a populaţiei şi economiei, gândit ca un „airbag” temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul şi fără să distorsioneze grav piaţa. Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preţ care riscă să alimenteze inflaţia şi să afecteze transportul, agricultura şi lanţurile de distribuţie, este nevoie de un pachet temporar şi ţintit de măsuri – de la un „mecanism fiscal de flexibile” până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile şi sectoarele strategice – care să atenueze şocul fără a distorsiona piaţa. Protejarea populaţiei şi a economiei nu înseamnă intervenţii brutale, ci decizii inteligente, calibrate şi limitate în timp”, a adăugat preşedintele AEI.