România pierde sute de milioane de euro din producția de energie solară. Murdărirea panourilor fotovoltaice reduce producția cu până la 25% în marile orașe

Praful și poluarea costă România milioane de euro pe an în energie solară: primul studiu național arată că murdărirea panourilor fotovoltaice poate reduce producția cu până la 25% în orașele mari. Energia solară „se pierde printre particule”: analiza națională estimează că panourile fotovoltaice murdare aduc pierderi de aproape 193 milioane EUR anual, afectând aproape un sfert de milion de prosumatori.

Soarele produce, dar praful și poluarea împiedică România să profite la maxim. Primul studiu național cuantifică pierderile din producția fotovoltaică și evidențiază orașele cele mai afectate, printre care Galațiul.

Studiul arată pierderi medii în mediul urban între 12–25%. Care sunt factorii principali care determină această variație între orașe?

Variația de 12-25% între orașe este determinată de patru factori principali care acționează simultan:

1. Nivelul de poluare atmosferică locală

Concentrațiile de particule fine (PM2.5 și PM10) variază semnificativ între orașe. De exemplu, Galați înregistrează 20,8 µg/m³ PM2.5, comparativ cu Sibiu care are doar 11,1 µg/m³. Particulele PM2.5 (sub 2,5 microni) sunt cele mai dăunătoare pentru panouri deoarece se depun uniform pe suprafață și creează un strat opac persistent.

*Datele noastre provin de la European Environment Agency (EEA), care monitorizează calitatea aerului la peste 3.500 de stații din Europa.

2. Regimul pluviometric și curățarea naturală

Precipitațiile funcționează ca mecanism natural de curățare, dar eficiența lor variază dramatic:
• Galați: 489 mm/an (doar ~80 zile ploioase) = curățare naturală insuficientă
• Sibiu: 698 mm/an (peste 120 zile ploioase) = spălare frecventă și eficientă

Important: studii internaționale arată că ploaia standard are o eficiență de curățare de doar 10-30%, nu 100% cum cred mulți proprietari de panouri. Chiar și în orașele cu precipitații abundente, murdăria industrială (uleioasă) și funinginea rămân pe panouri după ploaie.

3. Tipul și compoziția particulelor

Nu toate particulele au același impact. Orașele industriale (Galați, Ploiești) produc depuneri uleioase și particule metalice care:
• Aderă puternic la sticlă și rezistă la ploaie
• Creează “crustă” la temperaturi ridicate, reducând dramatic transmitanța luminii
• Necesită intervenție manuală/robotizată pentru îndepărtare completă

În contrast, orașele cu poluare predominant urbană (trafic) au particule mai ușor de spălat, rezultând pierderi mai reduse chiar la niveluri comparabile de PM2.5.

4. Condițiile specifice de montaj și micro-locație

Pe lângă factorii la nivel de oraș, există și factori la nivel de instalație care amplifică sau reduc pierderile cu 20-40% chiar în același oraș:

– Înclinare panouri:
  – 0-10° (aproape orizontal) = acumulare maximă, auto-curățare slabă
  – 25-35° (optim pentru România) = echilibru producție + auto-curățare
  – Peste 45° = auto-curățare excelentă, dar producție redusă

– Expunere la vânt:
  – Acoperiș înalt, liber = vânt curăță mecanic praful fin
  – Sistem la sol, protejat = acumulare mai mare

– Proximitate micro-surse locale:
  – Lângă arteră rutieră aglomerată: +30-50% depuneri vs zonă rezidențială
  – Lângă șantier activ: creștere temporară masivă
  – Zone verzi cu copaci: polen sezonier + excremente păsări

Exemplu concret: Două sisteme de 10 kW în București pot avea pierderi diferite:
– Acoperiș înclinat 35°, Pipera: 10% pierdere/an
– Acoperiș plat 5°, lângă Șos. Pantelimon: 16% pierdere/an 
Diferență 60% doar din condiții locale!

Surse:

• European Environment Agency – Air Quality Database (date PM2.5/PM10 2018-2023)
  • PVGIS (EU Joint Research Centre) – date precipitații și iradiere solară
  • HSU Soiling Model (Coello & Boyle, 2019) – model validat științific, publicat în IEEE Journal of Photovoltaics
  • Climate-data.org + ANM(Admin. Nat. de Meteorologie) – date climatice România 

Galați apare ca orașul cel mai afectat (14–25%). Există cauze specifice locale care explică aceste cifre?

Da, Galați prezintă o “furtună perfectă” de factori care explică pierderile maxime din România:

1. Poluare industrială masivă și specifică

Combinatul siderurgic Liberty Galați (fost Sidex) este unul dintre cele mai mari din Europa și emite:
• Particule de oxid de fier (praf metalic cu culoare ruginie)
• Funingine din procesele metalurgice
• Aerosoli acizi care corodează și aderă puternic la suprafețe

Portul Galați adaugă:
• Praf de cărbune și minereu din manipularea mărfurilor vrac
• Particule de pe căile ferate industriale (locomotive diesel)
• Aerosoli salini/minerali de la evaporarea apei Dunării

Rezultat: PM2.5 mediu de 20,8 µg/m³ și PM10 de 28,5 µg/m³ – aproape DUBLU față de orașele curate din Transilvania.

2. Climat nefavorabil pentru auto-curățare

Galați are un climat continental estic secetos:
• Doar 489 mm precipitații/an (comparativ cu media națională de 600+ mm)
• 70-80 zile ploioase/an vs 100+ în Transilvania
• Veri caniculare (maxime de 33-35°C) care solidifică și fixează depunerile pe panouri, transformându-le în crustă greu de îndepărtat

Paradoxul: deși Galați are potențial solar EXCELENT (1.350-1.400 kWh/m²/an, ~2.200 ore soare/an), murdăria anulează acest avantaj natural.

3. Vânt care aduce praf suplimentar

Vântul din nord aduce praf din stepa Basarabiei, cel din sud aduce praf din Bărăgan, iar vântul de la Dunăre ridică sol lutos uscat vara. Când este vânt puternic, rar vine ploaie – deci particulele se acumulează continuu.

Impact concret:

Un sistem fotovoltaic de 1 MW în Galați, fără curățare, poate pierde anual:
• Minim: 14% = ~136.500 RON pierdere/an
• Maxim (zone foarte industriale, fără curățare): 25% = ~165.750 RON pierdere/an

Pentru comparație, același sistem în Sibiu ar pierde doar 5-6% (~48.750-58.500 RON/an) – diferență de peste 3:1.

Impactul financiar: fără un program de curatare, un parc fotovoltaic în Galați își poate vedea perioada de amortizare prelungită cu 1,5 – 2 ani comparativ cu un sistem similar dintr-o zonă curată, din cauza veniturilor nerealizate. 

Surse:
• Date EEA pentru Galați (stații de monitorizare locale)
• Studii locale despre impactul Liberty Galați (fost Sidex) asupra calității aerului
• Climate-data.org + ANM pentru precipitații și temperaturi Galați

Care este ponderea pierderilor cauzate de poluarea industrială vs. Particulele urbane și praf?

Pe baza studiilor internaționale de “source apportionment” (care măsoară exact cât contribuie fiecare sursă la poluare – trafic, industrie, încălzire rezidențială) și a datelor din studiul nostru, putem estima următoarea distribuție pentru orașele românești:

Precizare metodologică: Aceste estimări sunt bazate pe studii internaționale de source apportionment în orașe comparabile. Pentru cuantificare exactă în orașele românești ar fi necesară speciația chimică a particulelor și măsurători directe de “soiling ratio” (raport de murdarire / indice de colmatare) la amplasamentele panourilor. Cifrele de mai jos reprezintă intervale orientative bazate pe profilul dominant al surselor de poluare.

Mediu urban general (București, Timișoara, Cluj):

• Trafic rutier + praf rutier: 24-30% din PM2.5
  • Aerosoli secundari (formare atmosferică din NOx, SO2): 28-30%
  • Combustie rezidențială (lemne, cărbune): 15-20%
  • Industrie: 8-12%
  • Alte surse (construcții, agricultură): 10-15%
  
  În aceste orașe, traficul este principalul contributor, urmat de poluarea secundară. Particulele sunt predominant din combustia motorină/benzină și uzura anvelopelor/frânelor.

Orașe industriale (Galați, Ploiești, Constanța – port):

• Poluare industrială specifică: 35-45% din PM2.5
  – Galați: siderurgie, port (oxid de fier, praf metalic, minereu)
  – Ploiești: petrochimie (particule oleaginoase, funingine)
  – Constanța: activități portuare, transport maritim
  • Trafic rutier + diesel industrial: 20-25%
  • Aerosoli secundari: 15-20%
  • Combustie rezidențială: 10-15%
  • Alte surse: 5-10%
  
  În orașele industriale, poluarea specifică DOMINĂ și este mult mai dăunătoare pentru panouri deoarece:
  1) Particulele sunt mai mari și mai grele (PM10 predomină)
  2) Conțin compuși uleioși care aderă puternic
  3) Rezistă la spălarea prin ploaie
  
  Orașe cu aer curat (Brașov, Sibiu, Oradea):
• Trafic rutier: 15-20%
  • Combustie rezidențială: 25-30% (lemne pentru încălzire)
  • Aerosoli secundari: 20-25%
  • Industrie: 5-8%
  • Surse naturale (polen, praf): 20-25%

Aici, poluarea este mult mai redusă în total și predomină sursele difuze, mai ușor de spălat prin precipitații abundente.

Concluzie cheie:

Nu doar cantitatea de particule contează, ci mai ales tipul și compoziția lor. Un oraș industrial cu 18 µg/m³ PM2.5 poate avea pierderi mai mari decât un oraș urban cu 20 µg/m³, tocmai datorită naturii particulelor (uleioase, metalice vs. carbon din trafic).

Surse științifice:
• WHO – ‘Contributions to cities’ ambient PM’ (2015) – studiu global pe 419 orașe, 51 țări
• Nature Communications – ‘Source sector contributions to ambient PM2.5’ (2021) – 96 orașe globale
• PMC – ‘Composition and sources of fine PM across urban-rural sites, Midwestern US’ (studiu source apportionment)
• US EPA – National Emissions Inventory (NEI) – distribuție surse PM2.5/PM10

Ce măsuri recomandați pentru reducerea pierderilor de producție cauzate de murdărirea panourilor?

Recomandările noastre sunt segmentate pe trei niveluri: prosumatori, sectorul B2B și nivel național.

 

PENTRU PROSUMATORI (sisteme rezidențiale 3-20 kW):

1. Verificare vizuală regulată și monitorizare producție
   • Inspectați panourile lunar pentru depuneri vizibile (praf, excremente păsări, frunze)
   • Monitorizați producția zilnică – scăderi de 8-10% față de valori istorice similare = semn de murdărie
   • Folosiți aplicații de monitorizare (majoritatea invertoarelor moderne le oferă gratuit)
2. Curățare profesională 1-2 ori/an în funcție de locație
   • Zone curate (Brașov, Sibiu, Cluj): 1x/an suficient
   • Zone urbane (București, Timișoara): 2x/an recomandat (primăvară + toamnă)
   • Zone industriale (Galați, Ploiești): 3-4x/an necesar
   
   Important: NU curățați singur panourile cu jetul de apă sau detergent casnic!
   
   Riscați:
   • Zgârieturi pe sticlă (detergent abraziv)
   • Șoc termic (apă rece pe panou fierbinte)
   • Accidente (căzături de pe acoperiș)
   • Anularea garanției producătorului

PENTRU SECTORUL B2B (parcuri fotovoltaice, industrie, sisteme >100 kW):

1. Plan de mentenanță cu monitorizare continuă
   • Instalați sisteme SCADA pentru monitorizare producție în timp real
   • Setați alerte automate la scăderi de 5%+ față de valori așteptate
   • Comparați producția între stringuri/panouri pentru a detecta zone mai murdare
   
   2. Curățare robotizată profesională 2-4 ori/an
   • Roboți specializați (ex: Robsys RTM PRO Series cu capacitate 1.800 m²/oră) reduc costurile cu 60% față de curățare manuală
   • Frecvență optimă:
   – Zone curate: 2x/an
   – Zone urbane: 3x/an
   – Zone industriale: 4-6x/an
   
   Randamentul investiției pentru parcuri 1-10 MW: investiție curățare 3.000-15.000 EUR/an vs pierdere evitată 97.000-970.000 EUR/an (la 10-12% recuperare producție).
2. Coating anti-soiling (opțional, complementar)
   • Straturi hidrofobe nano-tehnologice pot reduce depunerile cu 20-30%
   • Cost: 5-10 EUR/m² panou, durabilitate 3-5 ani
   • NU elimină necesitatea curățării, dar crește intervalul între intervenții
   
   LA NIVEL NAȚIONAL (politici și reglementări):
3. Standardizare practici de curățare și mentenanță
   • Includerea obligatorie a planurilor de curățare în contractele de instalare
   • Certificare furnizori servicii de curățare panouri (standarde de siguranță și calitate)
   • Informare prosumatori la momentul instalării despre necesitatea curățării periodice
   
   2. Programe de subvenționare pentru curățare în zone critice
   • Vouchere pentru operatorii de panouri/parcuri fotovoltaice în orașe foarte poluate (Galați, Ploiești)
   • Deduceri fiscale pentru firmele care implementează planuri regulate de curățare
   
   3. Reducere poluare la sursă
   • Modernizare procese industriale poluante (Galați, Ploiești)
   • Zone verzi/perdele de arbori în jurul parcurilor fotovoltaice din zone industriale
   • Monitorizare strictă emisii PM2.5/PM10 în zonele cu instalații fotovoltaice mari
   
   
   Surse:
   • IEA PVPS Task 13 – ‘Soiling Losses – Impact on PV Performance’ (2022)
   • MDPI Energies – ‘Effects of Soiling and Cleaning Frequency’ (2022) – studii Palestine, UAE, India
   • ScienceDirect – ‘Optimizing cleaning frequency for soiled PV modules’ (2020, 2024)
   

Cât de frecvent ar trebui să fie curățate panourile pentru a optimiza producția de energie?

Frecvența optimă de curățare depinde de trei factori principali și trebuie calculată individual pentru fiecare instalație:

FACTOR 1: Locația și nivelul de poluare

Zone curate (Brașov, Sibiu, Oradea – PM2.5 sub 13 µg/m³):
• Prosumatori: 1x/an (primăvara, după sezon de încălzire)
• Parcuri fotovoltaice: 2x/an (primăvară + toamnă)
• Pierdere evitată: 3-7% producție anuală

Zone urbane medii (București, Cluj, Timișoara – PM2.5 13-18 µg/m³):
• Prosumatori: 2x/an (martie + octombrie)
• Parcuri fotovoltaice: 3x/an (martie, iulie, octombrie)
• Pierdere evitată: 8-13% producție anuală

Zone foarte poluate/industriale (Galați, Ploiești, Constanța – PM2.5 peste 18 µg/m³):
• Prosumatori: 3-4x/an (martie, iunie, septembrie, noiembrie)
• Parcuri fotovoltaice: 4-6x/an sau chiar lunar în zone FOARTE industriale
• Pierdere evitată: 14-25% producție anuală

FACTOR 2: Sezonalitate și precipitații

Studii internaționale arată că frecvența variază sezonier:

Sezon uscat (iunie-septembrie) – risc maxim:
• Curățare LA FIECARE 2-4 SĂPTĂMÂNI în zone deșertice/foarte uscate
• Curățare LUNARĂ în zone urbane din România (iulie-august)
• Motivație: praful se întărește și fixează’ la temperaturi de 35-40°C, devine crustă greu de îndepărtat

Sezon umed (octombrie-mai) – risc moderat:
• Curățare LA FIECARE 2 LUNI în iarnă (decembrie-februarie)
• Curățare LUNARĂ primăvara (martie-aprilie) când polen + poluare încălzire sezon
• Important: ploaia spală DOAR 10-30% din murdărie, nu elimină depunerile uleioase/industriale

Date concrete din studii peer-reviewed:
• UAE (deșert): curățare la 8-15 zile pentru randamentul investitiei optim (2020)
• India (climat cald, umed): curățare săptămânală vară, lunară iarnă (2022)
• Senegal (parc 20 MW): curățare la 14-15 zile = optim economic (2022)

 

FACTOR 3: Tipul instalației și randamentul financiar al curățării

Formula de calcul a frecvenței optime:

Frecvență optimă = când Cost Curățare < Valoare Energie Pierdută între curățări

INDICATOR TEHNIC PENTRU B2B:
Pentru instalații mari cu monitorizare avansată, industria folosește conceptul de „soiling ratio” – raportul între producția panourilor murdare și cele curate. Prag standard de declanșare curățare: soiling ratio < 95% (adică atunci când panourile produc sub 95% din capacitatea curată).
Exemplu: sistem 1 MW produce 1.200 kWh/zi în condiții curate. Când producția scade sub 1.140 kWh/zi (95%) = factor declanșator automat pentru solicitare curățare profesionala. Acest sistem de monitorizare cu „soiling sensors” sau panouri martor este recomandat de IEA-PVPS Task 13 pentru parcuri >5 MW.

Exemplu parc 1 MW în Galați (zona industrială):
• Producție anuală: 1.300 MWh
• Pierdere fără curățare: 17% = 221 MWh/an
• Valoare pierdută: 221 MWh × 155 EUR/MWh = 34.255 EUR/an (~171.000 RON/an)
• Cost curățare robotizată: 3.000 EUR/intervenție
• Frecvență optimă: 4-6x/an (cost 12.000-18.000 EUR vs pierdere evitată 25.000-30.000 EUR) = Recuperarea invetiției: 6-12 luni


RECOMANDARE FINALĂ:

Folosiți calculatorul nostru gratuit (https://www.spalpanouri.ro/calculator-pierderi-panouri-fotovoltaice) pentru a estima pierderea exactă pentru locația și sistemul vostru. Acesta ia în considerare:
• PM2.5 și PM10 specific orașului
• Precipitații locale
• Capacitatea instalată
• Tarif energie (prosumator/comercial)
• + alte date

Și recomandă frecvența OPTIMĂ de curățare pentru maximizarea profitului.

Surse:
• MDPI Energies – ‘Effects of Soiling and Optimal Cleaning Frequency, Palestine’ (2022)
• MDPI Sustainability – ‘Influence of Cleaning Frequency, Desert Climate UAE’ (2020) – 15 zile optim
• MDPI Energies – ‘Environmental Factors on PV Soiling, India’ (2022) – sezonalitate
• EPJ Photovoltaics – ‘Framework of Optimum Cleaning Schedule, Senegal 20 MW’ (2022) – 14 zile optim
• ScienceDirect – ‘Novel approach to Solar PV cleaning frequency optimization’ (2020) – Particle Swarm Optimisation, 15 zile
• ScienceDirect – ‘Optimizing cleaning frequency using numerical analysis’ (2024) – model dinamic pentru costuri

Calculatorul interactiv poate fi folosit de prosumatori pentru a estima pierderile. Ce alte instrumente sau politici ar putea sprijini eficiența fotovoltaicelor în România

Pe lângă calculatorul nostru gratuit, există o serie de măsuri complementare care ar putea maximiza eficiența sistemelor fotovoltaice din România:

1. Instrumente digitale și monitorizare
2. Platformă națională de monitorizare în timp real
   • Portal central unde prosumatorii să raporteze producția lunară și să compare cu valori așteptate (similar cu platformele ANRE pentru raportare)
   • Alerte automate când producția scade sub 90% din așteptat pentru condițiile meteorologice actuale
   • Integrare cu datele de calitate aer în timp real (calitateaer.ro)
3. Aplicații mobile cu AI pentru diagnoza problemelor
   • Fotografii cu panouri analizate prin computer vision pentru detectare murdărie, crăpături, hotspots
   • Recomandări personalizate de curățare bazate pe istoric producție + date locale poluare
   • Conexiune directă cu furnizori certificați de servicii de curățare
   
   3. Bază de date publică cu performanța reală a sistemelor
   • Colectare anonimizată date producție de la prosumatori voluntari
   • Publicare statistici medii pe județe/orașe (ex: ‘sistem 5 kW în Cluj produce în medie 6.500 kWh/an’)
   • Identificare ‘clienți model’ care au optimizat producția prin curățare optimă și corectă
   
   B. Politici și reglementări
4. Obligativitatea informării la instalare
   • Instalatorii să fie obligați să includă în contract:
   – Estimarea realistă a pierderilor prin soiling pentru locația respectivă
   – Frecvența recomandată de curățare
   – Lista furnizori certificați de servicii curățare
   • Garanția producătorului să fie condiționată de cuățarea regulată documentată
5. Stimulente fiscale pentru curățare preventivă
   • Deducere fiscală 50% din costul curățării pentru prosumatori (similar cu izolarea termică)
   • TVA redus pentru servicii curățare panouri solare
   • Vouchere pentru prosumatori si companii din zone foarte poluate
   3. Certificare și standardizare furnizori servicii
   • Certificat național pentru ‘Tehnician Curățare Sisteme FV’ (similar electricieni autorizați)
   • Standarde minime pentru:
   – Echipament (apă demineralizată, perii soft, roboți certificați)
   – Siguranță (hamuri, platforme, asigurare civilă)
   – Documentare (raport post-curățare cu măsurători înainte/după)
   • Listă publică furnizori certificați pe site ANRE/AFM
6. Integrare curățare profesională în programele de finanțare
   • Casa Verde Fotovoltaice: includere obligatorie contract curățare 2 ani în finanțare
   • AFM Industrie: condiționare fonduri de implementare plan curățare verificabil
   • PNRR proiecte mari: audit anual producție vs. estimat, cu penalizări pentru scăderi cauzate de lipsa curățării
7. Integrare date oficiale existente
   România are deja infrastructura necesară:
   • RNMCA (Rețeaua Națională de Monitorizare Calitate Aer) prin calitateaer.ro oferă date PM2.5/PM10 în timp real pe tipuri de stații (trafic/industrial/fond urban)
   • PVGIS (EU Joint Research Centre) oferă date iradiere solară gratuite
   • ANM (Administrația Națională de Meteorologie) – date precipitații
   Oportunitate: integrarea automată a acestor surse oficiale în calculatoare publice de estimare pierderi, similar cu ceea ce face SpalPanouri.ro dar la scară națională prin ANRE/AFM.
8. Măsuri la sursă – Reducerea poluării
9. Zone de protecție fotovoltaică în orașe industriale
   • Perdele verzi/arbori înalți între surse industriale și parcuri fotovoltaice
   • Zonare urbană: parcuri FV nu in apropierea fabrici/CET-uri poluante
   • Modernizare filtre anti-praf la combinatele industriale (Galați, Ploiești etc.)
   
   2. Monitorizare strictă emisii în ‘hotspot-uri’ fotovoltaice
   • Stații suplimentare de măsurare PM2.5/PM10 în județele cu >500 MW instalați (Ilfov, Constanța, Galați)
   • Raportare lunară publică a zonelor cu depășiri PM10 > 50 µg/m³ (limită UE zilnică)
   • Amenzi majorate pentru industrii care depășesc limite în zone cu sisteme FV mari
10. Cercetare și inovație
11. Parteneriate universități-industrie pentru soluții inovative
    • Testare coating-uri anti-soiling adaptate la climat temperat România
    • Dezvoltare roboți autonomi de curățare low-cost pentru prosumatori
    • Senzori IoT ieftini pentru detectare automată nivel murdărie
    
    2. Studii longitudinale pe 10+ ani
    • Monitorizare 100+ sisteme diverse (urbane/rurale, diferite tehnologii panouri) pentru bază de date națională
    • Corelație lungă durată între curățare și degradare pe 20-25 ani (durata de viață panou)
12. Educare și conștientizare
13. Campanii naționale de informare
    •Spot TV/radio: ‘Panourile tale pierd bani în fiecare zi murdare’ – educație pierderi soiling
    • Webinarii gratuite pentru prosumatori și companii: ‘Cum să-ți maximizezi investiția în panouri solare’
    • Ghiduri PDF descărcabile: ‘Ce să verifici lunar la sistemul tău fotovoltaic’
    
    2. Newsletter prosumator de la ANRE/AFM
    • Notificări automate trimestriale cu:
    – Niveluri PM2.5 medii în zona ta vs. trimestrul anterior
    – Recomandare curățare (ex: ‘Nivel poluare ridicat în București T3 2025 – recomandăm curățare în octombrie’)
    – Link calculator pierderi SpalPanouri.ro
    

    CONCLUZIE:

România investește masiv în fotovoltaic (7,6 GW instalați, obiectiv 10+ GW până în 2030), dar pierde anual 193 milioane EUR din lipsă de curațare adecvată a panourilor. O abordare integrată, instrumente digitale, politici publice, educație, reducerea poluării, ar putea recupera 60-80% din aceste pierderi, adăugând peste 100 milioane EUR/an la producția energetică națională fără a instala niciun panou nou.

Este o oportunitate unică de a maximiza eficiența investițiilor deja făcute, contribuind simultan la obiectivele de tranziție energetică și la reducerea poluării urbane.

Surse:
– IEA-PVPS Task 13 – „Soiling Losses – Impact on PV Performance” (2022)
– Ghidul mondial de referință pentru soiling și O&M
– NREL (National Renewable Energy Laboratory, USA) – „Soiling losses are location-specific” – RNMCA / calitateaer.ro – Rețeaua Națională de Monitorizare Calitate Aer (România)
– PVGIS (EU Joint Research Centre) – date iradiere solară gratuite
– DLR (Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt) – Date meteorologice și soiling