Listarea Poştei Române la bursă generează controverse. Sindicatele se opun: Poșta nu poate fi condusă prin lozinci de autosatisfacţie

Listarea Poştei Române la bursă este prezentată de conducere ca validare a reformelor implementate în ultimii ani

Listarea Poştei Române la bursă este interpretată de conducerea companiei drept o confirmare a direcţiei strategice adoptate, în contextul unui proces de transformare început în ultimii ani şi orientat către eficientizare şi modernizare.

Compania Naţională „Poşta Română” a transmis, vineri, printr-un comunicat oficial, că salută intenţia Guvernului de a include societatea pe lista entităţilor analizate pentru listare parţială pe piaţa de capital.

Într-o formulare amplă, reprezentanţii companiei explică modul în care percep această iniţiativă şi obiectivele asumate în acest proces.

„Acest demers reprezintă o confirmare clară a direcţiei corecte urmată de Poşta Română, care, în ultimii ani, a implementat măsuri clare de modernizare şi eficientizare. Suntem pregătiţi pentru fiecare etapă a acestui proces, având ca obiectiv principal valorificarea potenţialului companiei în beneficiul singular al statului român”, afirmă reprezentanţii companiei.

Pensie fără vechime în muncă. S-a stabilit vârsta la care se acordă banii. Condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndepliniți

Reguli la bloc 2026. Este obligatoriu pentru românii care locuiesc la ultimul etaj. Amenzile pot ajunge până la 10.000 de lei

Iniţiativa face parte dintr-o strategie mai amplă anunţată de Guvern, care vizează listarea unor pachete minoritare de acţiuni la mai multe companii de stat, fără a afecta controlul public asupra acestora.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a explicat cadrul în care ar urma să se desfăşoare aceste listări şi a subliniat limitele implicării statului în proces.

„Statul va rămâne acţionar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menţinut integral”, a explicat premierul, precizând că printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz şi CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanţa sau Poşta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiţii prealabile.

Sindicatele contestă listarea Poştei Române la bursă şi acuză o imagine distorsionată a performanţei financiare

Listarea Poştei Române la bursă este criticată de Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii, care susţine că realitatea financiară a companiei este diferită de imaginea prezentată public de conducere.

Într-un comunicat transmis vineri, organizaţia sindicală atrage atenţia asupra modului în care sunt interpretate rezultatele financiare oficiale.

„Federaţia atrage atenţia că rezultatele financiare oficiale ale companiei nu descriu o linie constantă de performanţă excepţională, ci o evoluţie oscilantă, prezentată public selectiv, în funcţie de convenienţele de imagine ale conducerii”, se arată în comunicatul transmis, vineri, 17 aprilie 2026, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunţat că a prezentat în şedinţa de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, printre care şi Poşta Română.

Sindicaliştii evidenţiază, de asemenea, contradicţiile dintre discursul public al conducerii şi situaţia actuală a companiei, exprimându-şi îngrijorarea într-un registru critic. „Sindicaliştii constată „cu îngrijorare” şi „cu un profund sentiment de ironie amară faptul că aceeaşi conducere care a ocupat spaţiul public cu declaraţii despre ‘profituri istorice’, despre ‘cel mai bun an din istoria recentă a Poştei Române’ şi despre succes managerial excepţional vede astăzi compania inclusă pe lista societăţilor analizate public pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare””.

Documentele oficiale ale Poştei Române, prezentate de sindicalişti în comunicat, arată un profit brut de 45,517 milioane de lei în 2021, de 18,855 milioane de lei în 2022, de 17,534 milioane de lei în 2023 şi de 85,253 milioane de lei în 2024.

Pentru anul 2024, compania a comunicat oficial şi un profit net de 70,7 milioane lei, precum şi venituri totale de 1,791 miliarde de lei, calificând anul drept „cel mai bun an din istoria sa recentă.

Într-o analiză detaliată, federaţia explică de ce consideră că rezultatele din 2024 nu pot fundamenta o concluzie generală privind succesul companiei.

„Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes, deşi propriile date oficiale ale companiei arată că între 2021 şi 2023 profitul brut a coborât de la peste 45,5 milioane lei la sub 19 milioane lei şi apoi la circa 17,5 milioane lei.

Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o performanţă lineară, stabilă şi structurală, ci despre o evoluţie fluctuantă, pe care managementul o împachetează propagandistic atunci când îi convine. Salariaţii Poştei nu trăiesc din comunicate triumfaliste şi din auto-laudă instituţională. Ei trăiesc din salarii, din condiţii de muncă, din investiţii reale în clădiri, dotări, formare profesională şi din existenţa unui dialog social autentic”, arată FSPC.

Deciziile privind renunţarea la compensaţii şi lipsa investiţiilor sunt considerate probleme structurale majore
Listarea Poştei Române la bursă este pusă sub semnul întrebării de sindicate şi din perspectiva unor decizii manageriale considerate cu impact negativ asupra resurselor companiei.

Federaţia atrage atenţia asupra renunţării la mecanismul de compensare a costului net al serviciului universal pentru perioada 2020–2024, o decizie pe care o califică drept asumată intern şi cu efecte semnificative.

În acest sens, comunicatul sindical detaliază explicit cadrul şi consecinţele acestei opţiuni.

„Aşadar, nu vorbim despre o compensaţie refuzată de stat, nu vorbim despre o imposibilitate juridică externă, ci despre o opţiune asumată de companie, care a intrat singură într-un ciclu de desemnare cu plafon de compensare zero”, se precizează în comunicat.

Organizaţia sindicală aminteşte că, în anii anteriori, compania a beneficiat de compensaţii financiare consistente, pe baza datelor oficiale publicate de autorităţi.

Într-o formulare amplă, federaţia subliniază impactul concret pe care aceste resurse l-ar fi putut avea asupra companiei şi angajaţilor.

„Chiar dacă documentele ANCOM consultate public nu personalizează în mod nominal autorul deciziei, ele confirmă existenţa propunerii de zero lei/an şi efectul său juridic devastator pentru perioada 2020-2024. De aceea, rămâne legitimă întrebarea publică privind răspunderea managerială pentru această opţiune.

Cu atât mai mult cu cât, în anii anteriori, când compania nu a renunţat benevol la acest mecanism, Poşta Română a primit efectiv compensaţii de la stat pentru costul net al serviciului universal: 4.252.328 lei pentru anul 2017, 6.285.244 lei pentru anul 2018 şi 9.640.585 lei pentru anul 2019, adică în total 20.178.157 lei. Aceste sume nu sunt estimări sindicale, nu sunt interpretări gazetăreşti şi nu sunt speculaţii, ci date oficiale publicate de ANCOM”, se mai scrie în comunicatul sindicaliştilor.

Sindicaliştii argumentează că aceste sume ar fi putut contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi la investiţii în infrastructură.

„Ar fi putut însemna lucrări de reabilitare pentru oficii şi centre poştale aflate într-o stare improprie, dotări logistice mai bune pentru salariaţii din teren, bugete de formare profesională reale, programe de perfecţionare, resurse pentru sănătate şi securitate în muncă, reducerea presiunii pe bugetul de salarii şi, implicit, o capacitate mai mare de a susţine drepturi salariale şi sociale în negocierea colectivă”, mai arată federaţia sindicală.

Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii atrage atenţia că această situaţie nu este doar produsul unor decizii manageriale greşite, ci şi al complicităţii prin pasivitate a miniştrilor care au ignorat semnalele de alarmă transmise în mod constant de SLPR, sindicatul reprezentativ.

„Într-o companie în care statul român este acţionar majoritar şi controlează, prin AGA, direcţia strategică şi mecanismele de supraveghere, autoritatea publică nu se poate declara străină de starea de fapt pe care a tolerat-o. Când ai fost avertizat şi nu ai intervenit, când ai avut pârghiile şi ai ales să nu le foloseşti, răspunderea nu mai este una morală sau politică doar în subsidiar, ci una directă pentru perpetuarea acestei stări de fapt”, consideră sindicaliştii.

Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii subliniază că evaluarea reală a performanţei unei companii strategice nu poate fi redusă la „comunicate lucioase şi în formule triumfaliste”. Liderii sindicali arată că aceasta trebuie analizată şi prin capacitatea de a utiliza eficient resursele disponibile legal, prin transformarea acestora în investiţii concrete în infrastructură, în măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă, în programe de profesionalizare a personalului, în asigurarea stabilităţii pentru angajaţi şi în menţinerea unui dialog social autentic, potrivit sindicaliştilor.

„Ori, în timp ce managementul cere credit public pentru un vârf de profit înregistrat în 2024, realitatea socială şi instituţională arată că salariaţii nu au avut parte nici de o distribuţie echitabilă a beneficiilor, nici de un climat de dialog colectiv pe măsura acestei retorici de succes. Profitul invocat public nu poate deveni paravan pentru întrebările esenţiale privind modul în care au fost pierdute resurse, ratate oportunităţi şi ignorate obligaţiile sociale ale conducerii”, se mai spune în punctul de vedere al Federaţiei sindicale.

Aceasta susţine că, în asemenea condiţii, Poşta Română nu poate fi condusă prin „marketing instituţional şi lozinci de autosatisfacţie”.

„Pe de o parte, ni se vorbeşte solemn despre ‘cel mai bun an’, despre management vizionar şi despre succes istoric. Pe de altă parte, compania apare în discuţii publice privind listarea unor participaţii minoritare, iar în spatele acestei imagini stau ani de oscilaţii financiare, o renunţare oficială la compensarea serviciului universal şi o lipsă evidentă de explicaţii convingătoare faţă de salariaţi şi opinia publică.

Când pui cap la cap toate aceste fapte oficiale, concluzia este una singură: Poşta Română nu poate fi condusă prin marketing instituţional şi lozinci de autosatisfacţie. Salariaţii au nevoie de adevăr, de răspundere managerială şi de o administrare care să nu sacrifice interesul companiei şi al lucrătorilor pentru avantajul de imagine al unor persoane trecătoare prin funcţii”, se subliniază în comunicatul FSPR.

Tabel sinteză – Listarea Poştei Române la bursă: