UPDATE, ora 14:55 Reacția ministrului Justiției, Radu Marinescu
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, la Antena 3 CNN, că Ministerul Justiției vrea ca procedura de selecție a șefilor marilor parchete să fie făcută strict conform legii, obiectiv, corect și imparțial. El a precizat că discuțiile cu instituțiile implicate sunt principiale și respectă competențele fiecăreia, iar procedura trebuie să rămână apolitică și transparentă.
Ministrul a explicat că, potrivit calendarului, o comisie va verifica dosarele candidaților pentru respectarea cerințelor legale, apoi o altă comisie va organiza interviurile și evaluările. După aceste etape, ministerul va face una sau mai multe propuneri pentru fiecare funcție. Propunerile vor ajunge la Secția pentru procurori a CSM, care are un rol important în identificarea celor mai potriviți candidați, iar decizia finală aparține președintelui României.
Marinescu a mai subliniat că Ministerul Justiției urmărește cooperarea loială între instituții și nu conflicte, pentru a formula propuneri profesionale și credibile, iar Administrația Prezidențială va face propria evaluare pe aceleași principii.
„Discuțiile pe care le purtăm cu actorii instituționali sunt unele principiale, în limitele competențelor pe care le are fiecare. Eu am precizat și în intervențiile mele publice că susțin apolitismul procedurii de desemnare a procurorilor-șefi ai marilor parchete. Preocuparea noastră, la nivelul Ministerului Justiției, este ca această procedură să fie bazată strict pe litera legii, pe condiționalitățile stabilite prin lege, în mod obiectiv, imparțial și corect, astfel încât conducerile marilor parchete să funcționeze pe coordonate de competență și bun management.
Discuțiile pe care le purtăm cu actorii instituționali sunt unele principiale, în limitele competențelor pe care le are fiecare. Există, evident, comunicare instituțională, însă, din perspectiva Ministerului Justiției, reiterez că această procedură trebuie desfășurată transparent și în conformitate cu criteriile legale. Există un calendar și o procedură prevăzute, pe de o parte, de lege, iar pe de altă parte, acestea au fost aduse la cunoștință publică atât pe site-ul Ministerului Justiției, cât și prin comunicările noastre publice. Urmează ca o comisie să examineze dosarele candidaților din perspectiva conformității cu exigențele legale, după care se va trece la etapa de interviu și evaluare, realizată de o altă comisie.
Repet, aceste proceduri vor fi transparente și vor fi transmise inclusiv public de către Ministerul Justiției. La finalul acestor demersuri, evaluarea pe care o realizăm se va concretiza într-o propunere sau în mai multe propuneri, având în vedere că sunt mai multe poziții pentru care se candidează. Acestea vor ajunge la Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, care reprezintă o verigă foarte importantă în procesul de identificare a celor mai potrivite persoane. Ulterior, decizia finală, conform legii, aparține domnului Președinte al României.
Conlucrarea instituțională este una corectă și se bazează pe respectarea competențelor fiecărei instituții. Din perspectiva mea, ca jurist și om al dreptului, optica corectă este aceea a unei cooperări loiale între instituții, și nu a disensiunii. Ne vom preocupa să ne îndeplinim datoria profesională cât mai bine, pentru a formula propuneri serioase, credibile și profesioniste, și sunt convins că și Administrația Prezidențială va face propria evaluare pe aceleași baze temeinice”, a concis Marinescu.
UPDATE, ora 13:00 Ministerul Justiţiei a publicat listele cu procurorii care candidează pentru conducerea Parchetului ÎCCJ, DNA şi DIICOT
Candidaţii înscriși sunt:
Procuror general ICCJ: Cristina Chiriac (DNA Iași) și Bogdan Pîrlog (Parchet Militar București).
Adjunct procuror general: Marius Voineag (DNA).
Șef DNA: Tatiana Toader, Vlad Grigorescu și Ioan-Viorel Cerbu.
Adjuncți DNA: Mihai Prună, Marinela Mincă și Marius-Ionel Ștefan.
Șef DIICOT: Alina Albu, Ioana-Bogdana Albani, Antonia Diaconu, Codrin-Horațiu Miron și Bogdan Pîrlog.
Adjuncți DIICOT: Alex Florența, Aurel-Cristian Lazăr, Claudia Curelaru, Gill-Julien Grigore-Iacobici și Mihai-Răzvan Negulescu.
Procedura de selecţie va continua conform calendarului stabilit, iar candidații vor fi evaluați pentru experiență, abilități de conducere și respectarea valorilor profesiei.
Candidaturile pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT
Ministerul Justiţiei a spus că, acum o lună, a început procedura de selecţie pentru mai multe funcţii de conducere: procuror general şi adjunct, procuror-şef şi adjuncţi ai DNA, precum şi procuror-şef şi adjuncţi ai DIICOT. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 9 februarie, la ora 12:00, iar propunerile vor fi trimise de ministru către CSM pe 2 martie. Ulterior, acestea vor fi înaintate preşedintelui României, Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.
Potrivit calendarului procedurii, Ministerul Justiţiei a explicat că, după ce vor fi publicate listele candidaţilor, aceştia vor susţine între 23 şi 26 februarie un interviu în faţa ministrului şi a unei comisii. Interviul va include prezentarea unui proiect despre cum intenţionează să îşi exercite atribuţiile, verificarea abilităţilor de conducere şi comunicare, şi evaluarea modului în care se raportează la valorile profesiei.
Rezultatele selecţiei vor fi publicate pe 2 martie pe site-ul web al Ministerului Justiţiei, iar apoi propunerile motivate vor fi trimise Secţiei pentru procurori a CSM pentru un aviz consultativ. După primirea avizului, propunerile vor fi trimise preşedintelui României, Nicuşor Dan, pentru decizia finală.
Pot fi numiţi în aceste funcţii doar procurorii cu cel puţin 15 ani vechime ca procuror sau judecător, împliniţi până la ultima zi de înscriere. Nu pot fi numiţi procurorii care au lucrat sau au colaborat cu serviciile de informaţii sau care au interese personale ce ar putea influenţa modul obiectiv şi imparţial de a-şi îndeplini atribuţiile, conform Legii nr. 303/2022.
„Legea este foarte clară. Domnul preşedinte al României, care este vectorul public cu cea mai înaltă reprezentativitate, este şi decidentul în această situaţie. Cu alte cuvinte, simplu spus, domnul preşedinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”, declară ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Referitor la faptul că el este cel care face nominalizările pe care le va trimite la Palatul Cotroceni, după ce vor fi trecut de „filtrul” CSM, Marinescu a precizat că este „o procedură creată în aşa fel încât să nu existe o exclusivitate sau un caracter discreţionar în ceea ce priveşte decizia”.
„Există un filtru foarte important care este acela al secţiei de procuror din cadrul CSN şi există, bineînţeles, decizia finală a domnului preşedinte. Sigur că avem comunicare instituţională şi cooperare instituţională cu Administraţia Prezidenţială.
Întotdeauna am spus că viziunea mea în exercitarea demnităţii publice este aceea a unei cooperări loiale între instituţii şi autorităţi cu exercitarea atribuţiilor şi competenţelor în limitele constituţionale şi legale.
Îmi doresc să fie, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul de Justiţie, o procedură competitivă în litera şi în spiritul legii, transparentă, nepolitizată şi propunerile noastre să reflecte cea mai bună evaluare pe care am putut să o facem”, a adăugat Marinescu.
Ministerul Justiţiei publică lista candidaţilor şi programul interviurilor până pe 16 februarie, interviurile fiind între 23 şi 26 februarie
Ministerul Justiţiei a anunţat că, după verificarea participanţilor, lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale şi programul interviurilor va fi publicată pe site-ul web al Ministerului Justiției până pe 16 februarie.
Între 23 și 26 februarie, procurorii vor susţine un interviu la sediul Ministerului Justiției din București, str. Apolodor nr. 17, în faţa ministrului şi a comisiei. În interviu, candidaţii vor prezenta un proiect despre cum ar exercita atribuţiile funcţiei pentru care candidează, vor fi testaţi la abilităţi de conducere și comunicare, și se va evalua modul în care se raportează la valorile profesiei și ale funcţiei.
Rezultatele selecţiei vor fi publicate pe site-ul web al Ministerului Justiției pe 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului vor fi trimise Secţiei pentru procurori a CSM pentru avizul consultativ.
Șeful DNA și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al Procurorului General al României
Șeful DNA, Marius Voineag, și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al Procurorului General al României.
„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef. Acest lucru se vede în dosarele de mare rezonanță publică ce au trecut testul instanței, în numărul și complexitatea dosarelor instrumentate, în sumele efective pe care le-am indisponibilizat și care depășesc cu mult bugetul instituției.
DNA este o instituție mai bine organizată, atractivă pentru procurori, care a lucrat cauze importante alături de partenerii americani și europeni și a cărei performanță a fost recunoscută în evaluările internaționale.
Le mulțumesc colegilor din DNA și din alte instituții ale statului român pentru că, într-un climat general foarte polarizat și plin de incertitudini inclusiv legislative, am continuat să ne ghidăm doar după lege și probe”, a declarat Voineag pentru Mediafax.
Cine candidează la șefia DNA, DIICOT și a Parchetului General?
Potrivit unor surse judiciare, mai mulți procurori și-au depus candidatura pentru funcții de conducere în DNA, DIICOT și Parchetul General.
La DIICOT, Alina Albu candidează pentru un nou mandat ca șefă. Pentru funcția de adjunct au intrat în competiție Alex Florența și Claudia Curelaru, plus alte nume din instituție.
La DNA, pentru funcția de șef s-au înscris Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Pentru posturile de adjunct s-au înscris Marinela Mincă, Marius Ionel Ștefan și Mihai Prună.
La Parchetul General, Marius Voineag candidează pentru funcția de adjunct. Pentru procuror general, principalele nume sunt Cristina Chiriac (DNA Iași) și Bogdan Pîrlog (Parchetul Militar București).
