Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan
Legea care stabilește cum se plătesc pensiile private a fost adoptată pe 23 decembrie de Camera Deputaților, după ce a fost pusă în acord cu decizia CCR. Această lege era așteptată de 14 ani.
La începutul reformei pensiilor, autoritățile stabiliseră că legea de plată trebuia adoptată în 2011, la trei ani după apariția fondurilor de pensii private, în 2008. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat atunci.
Proiectul de lege fusese contestat la CCR de judecătorii ÎCCJ și de parlamentari AUR. CCR a decis că legea este constituțională, cu excepția unui alineat. Acel alineat era un amendament introdus în Comisia de Muncă din Senat, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să nu respecte regula potrivit căreia pot primi dintr-o dată cel mult 30% din suma acumulată. Acest amendament a fost eliminat.
Vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu, a spus pentru Mediafax că adoptarea legii reprezintă un moment important deoarece finalizează reforma începută în 2008. El a explicat că legea creează un sistem clar și stabil de plată a pensiilor private, care oferă siguranță și predictibilitate pe termen lung participanților.
Armeanu a precizat că forma legii, propusă de ASF, respectă standardele internaționale și bunele practici ale OCDE.
„Este un moment istoric, o etapă care vine să intregească reforma implementată din 2008 și care completează astfel arhitectura sistemului de pensii private din România. Astfel, la intrarea în vigoare a legii vom avea un mecanism de plată validat și robust, care conferă participanților soliditate și predictibilitate pe termen lung.
Și nu în ultimul rând, această lege, promulgată în esență în forma propusă de ASF, a fost evaluată și confirmată ca fiind pe deplin conformă cu standardele internaționale și cu bunele practici ale OCDE”, a precizat Dan Armeanu.
Proiectul fusese adoptat inițial de Camera Deputaților pe 16 octombrie și a fost elaborat de ASF. Ministerul Muncii l-a trimis în Parlament în luna august. Adoptarea acestei legi face parte din pașii necesari pentru ca România să adere la OCDE. Statul român și-a asumat oficial ca termen de aderare sfârșitul anului 2026.
Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al procesului de aderare la OCDE, a declarat, la rândul său, că adoptarea legii aduce România mai aproape de acest obiectiv.
El a explicat că, în procesul de aderare, legislația românească a fost analizată după standardele OCDE, inclusiv în domeniul pensiilor private, iar această lege răspunde unei recomandări importante primite de la organizație.
„Prin adoptarea de către Parlament a legii privind plata pensiilor private, în aplicarea deciziei CCR, suntem cu un pas mai aproape de aderarea la OCDE.
După cum știți, în contextul procesului de aderare la Organizație, legislația și politicile naționale au fost evaluate în raport cu standardele OCDE și cele mai bune practici într-o serie de domenii, inclusiv pensiile private. Iar adoptarea legii răspunde unei recomandări prioritare primite de la Organizație în cadrul procesului de evaluare”, a zis Niculescu.
Noua lege a pensiilor private limitează plata unică la 30% din sumă și introduce plăți lunare pe minimum 8 ani
Din 2008 și până când va intra în vigoare noua lege privind plata pensiilor private, există două variante prin care oamenii își pot primi banii. Prima variantă este să ia toată suma odată. A doua este să primească bani lunar, în sume egale, pe o perioadă de cel mult 5 ani, adică maximum 60 de plăți.
Sistemul pensiilor private a ajuns, după 17 ani de funcționare, la peste 200 de miliarde de lei strânși, adică aproximativ 40 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă peste 11% din PIB-ul României.
Noua lege spune că o persoană poate cere să primească o singură dată cel mult 30% din banii adunați în contul său de pensie privată. Restul banilor se vor plăti lunar, sub formă de pensie, pe o perioadă de minimum 8 ani.
Plățile lunare continuă până când toți banii din contul persoanei sunt achitați. Dacă persoana moare înainte să primească toată suma, banii rămași se dau moștenitorilor, într-o singură plată.
Există și varianta pensiei pe viață. În acest caz, persoana primește lunar o sumă fixă până la deces. Dacă moare, moștenitorii primesc doar banii aferenți perioadei dinaintea decesului, iar eventualul rest de bani rămâne la fondul de pensii.
Curtea Constituțională a explicat că faptul că oamenii nu pot primi toți banii dintr-o singură tranșă nu le încalcă dreptul de proprietate. Măsura este menită să mențină stabilitatea sistemului și să asigure venituri pe termen lung, pe toată durata vieții.
Plata integrală dintr-o singură tranșă este permisă doar dacă suma totală din cont este mică. Mai exact, banii pot fi luați toți odată doar dacă nu depășesc de 12 ori indemnizația socială pentru pensionari. În prezent, aceasta este de 1.281 de lei, deci plafonul este de 15.372 de lei.
Curtea Constituțională a mai precizat că oamenii nu pierd banii acumulați. Aceștia rămân în proprietatea lor, doar că sunt transformați în plăți lunare. Din acest motiv, nu poate fi vorba de expropriere.
Singura prevedere declarată neconstituțională a fost cea care permitea doar bolnavilor de cancer să primească toți banii odată. Curtea a considerat că această regulă îi discriminează pe ceilalți bolnavi aflați în situații medicale la fel de grave.
Legea va începe să se aplice la un an după publicarea ei în Monitorul Oficial.
