Curtea de Apel București amână pronunțarea în cazul numirii lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR. Decizia, pe 16 ianuarie 2026, în ziua dosarului pensiilor

Curtea de Apel București a rămas luni în pronunțare în procesul privind suspendarea decretului de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș ca judecător al Curții Constituționale, stabilind ca data deciziei să fie 16 ianuarie 2026. Termenul coincide cu ziua în care Curtea Constituțională are pe rol un dosar cu miză majoră, privind pensiile magistraților.

Amânare de 11 zile după dezbateri pe fond

Curtea de Apel București a analizat luni cererea de suspendare a decretului prezidențial de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș ca judecător al Curtea Constituțională a României.

Instanța a respins excepția tardivității invocată în cauză, apreciind că acțiunea a fost formulată în termenul legal, și a trecut la analizarea cererii pe fond. După ascultarea susținerilor părților, completul a decis să amâne pronunțarea pentru data de 16 ianuarie 2026, fără a oferi explicații suplimentare în ședința publică.

Coincidență de calendar cu un dosar sensibil la CCR

Data stabilită pentru pronunțare a atras imediat atenția, întrucât coincide cu termenul fixat la Curtea Constituțională într-un dosar cu miză majoră, referitor la regimul pensiilor magistraților. În condițiile în care judecătorul a cărui numire este contestată ar urma, în mod normal, să participe la ședința CCR din aceeași zi, orice decizie a Curții de Apel poate avea efecte directe asupra componenței completului constituțional.

Dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București are ca obiect suspendarea efectelor decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani, începând cu 13 iulie 2025.

Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, care susține că numirea ar încălca o condiție constituțională esențială. Potrivit acesteia, Dragoș nu ar îndeplini cerința de „vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, prevăzută de Constituție și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.

În esență, reclamanta argumentează că o parte semnificativă a carierei academice invocate nu s-ar încadra în noțiunea de „învățământ juridic superior” în sens constituțional.

Procedura de suspendare și decizia privind admisibilitatea

Procesul se află în etapa procedurii de suspendare, reglementată de Legea contenciosului administrativ, care permite instanței să dispună temporar înghețarea efectelor unui act administrativ, dacă sunt îndeplinite condițiile de urgență și aparență de nelegalitate.

Un moment procedural important al ședinței de luni a fost respingerea excepției tardivității. Prin această soluție, instanța a confirmat că demersul este admisibil din punct de vedere al termenului, intrând astfel în analiza propriu-zisă a cererii de suspendare a decretului prezidențial.

Poziția Administrației Prezidențiale

Președintele României a fost reprezentat în instanță de consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov, care, potrivit informațiilor din ședință, a depus și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu.

Administrația Prezidențială a susținut legalitatea decretului și faptul că Dacian Cosmin Dragoș îndeplinește toate condițiile constituționale pentru a ocupa funcția de judecător CCR. Această poziție a fost exprimată anterior și în spațiul public, inclusiv prin declarații ale lui Dragoș, care a respins orice dubiu privind eligibilitatea sa.

Miza zilei de 16 ianuarie

Amânarea pronunțării până pe 16 ianuarie are o semnificație aparte. O eventuală admitere a cererii de suspendare, chiar și temporară, ar putea împiedica participarea judecătorului numit la deliberările CCR din aceeași zi, într-un dosar cu impact major asupra sistemului judiciar.

Chiar și în absența unei suspendări, incertitudinea juridică planează asupra unui moment-cheie, în care efectele unui decret prezidențial de numire la Curtea Constituțională sunt contestate în fața instanței de contencios administrativ. Pe de altă parte, respingerea cererii ar lăsa, cel puțin temporar, deschisă dezbaterea privind standardele de verificare a condițiilor constituționale pentru accesul la Curtea Constituțională.