Activitatea CCR ar putea fi blocată în ianuarie. Contestație depusă la numirea lui Dacian Dragoș. Primul termen este pe 5 Ianuarie
SURSA FOTO: Dreamstime - Protecția împotriva concedierii pentru un angajat aflat în concediu medical se aplică în funcție de momentul la care este luată decizia de concediere
Avocata partidului AUR, Silvia Uscov, a contestat la Curtea de Apel București, pe 30 decembrie 2025, numirea lui Dacian Dragoș ca judecător la Curtea Constituțională a României, decretată de președintele Nicușor Dan. Contestația vizează respectarea criteriului de vechime legală, juriștii susținând că Dragoș nu are cei 18 ani necesari în activitate juridică sau în învățământ juridic superior.
Contestație la numirea unui judecător CCR ar putea paraliza activitatea Curții în ianuarie
Un demers juridic recent ar putea afecta funcționarea Curții Constituționale a României chiar de la începutul acestui an. Avocata partidului AUR, Silvia Uscov, a contestat în instanță decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Dragoș ca judecător al CCR.
Potrivit informațiilor, motivul contestației se referă la neîndeplinirea criteriului de vechime. Dacian Dragoș nu ar avea cei 18 ani necesari în profesii juridice sau în învățământul juridic superior.
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Apel București, vizând decretul emis vara trecută. În cazul în care judecătorii vor dispune suspendarea numirii, Curtea Constituțională ar putea rămâne fără cvorum de funcționare chiar în această lună, informează libertatea.ro.
Această situație ar împiedica instituția să ia decizii într-un moment sensibil, având în vedere că se așteaptă pronunțarea asupra celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile magistraților, inițiat de Guvernul Bolojan.

Primul termen este fixat pentru data de luni, 5 Ianuarie 2026
Procedura a fost demarată cu o viteză neobișnuită: cererea a fost înregistrată pe 30 decembrie 2025, iar primul termen a fost fixat pentru 5 ianuarie 2026, doar câteva zile mai târziu. Intervalul extrem de scurt este rar întâlnit în cauze cu impact constituțional, reducând semnificativ timpul de pregătire atât pentru judecătorul CCR vizat, cât și pentru președintele care a semnat decretul.
Curtea Constituțională urma să reia dezbaterile pe proiectul legii pensiilor magistraților pe 16 ianuarie, după trei amânări succesive, cauzate în parte de boicotul unor judecători care au împiedicat completarea cvorumului.
Decizia Curții de Apel București, așteptată luni, 5 ianuarie, ar putea influența nu doar echilibrul instituțional, ci și calendarul legislativ al Guvernului, având potențialul de a modifica modul în care proiectele de lege cu impact major vor fi analizate în perioada imediat următoare.
Juriștii contestă numire lui Dacian Dragoș
Mai mulți specialiști susțin că Dragoș nu ar respecta cerința legală privind vechimea: Constituția și Legea nr. 47/1992 prevăd că un judecător CCR trebuie să aibă cel puțin 18 ani de activitate juridică sau în învățământ juridic superior.
Deși Dacian Dragoș are o experiență academică extinsă, cea mai mare parte a activității sale s-a desfășurat la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai, unde a predat la Catedra de Administrație Publică. Primii ani ai carierei i-a petrecut la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, parte a Universității Dimitrie Cantemir. Conform specialiștilor, predarea la o facultate de științe politice nu poate fi echivalată cu „învățământ juridic superior”, întrucât legea se referă la discipline juridice predate în cadrul unei facultăți de drept acreditate.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a criticat public această numire, considerând că reprezintă un exemplu de interpretare arbitrară a legii de către autoritățile statului. Potrivit lui Neacșu, astfel de decizii politice subminează respectarea strictă a prevederilor constituționale și legale, iar singura modalitate de a opri numirea ar fi revocarea decretului de către președinte înainte ca Dragoș să depună jurământul, lucru considerat improbabil.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





