CCR a declarat neconstituțional articolul din legea pensiilor private privind retragerea integrală a banilor pentru pacienții oncologici
Un articol din legea care stabilește cum pot retrage beneficiarii pensiilor private banii a fost declarat neconstituțional de CCR. Acest lucru înseamnă că proiectul va fi trimis înapoi în Parlament pentru a fi corectat. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că singura șansă ca legea să treacă este să se reformuleze sau să se elimine acel articol.
CCR a considerat că articolul este neconstituțional pentru că creează discriminare: doar pacienții oncologici ar fi putut să-și retragă integral sumele acumulate la fondurile de pensii private, ceea ce nu era echitabil.
Zegrean a spus că legea trebuie să se întoarcă integral în Parlament și că parlamentarii trebuie să țină cont de decizia CCR. Ei trebuie să găsească o soluție care să respecte cerințele CCR și apoi să trimită legea pentru promulgare. Din experiența sa, el a menționat că, de obicei, când un articol e declarat neconstituțional, Parlamentul renunță fie la acel articol, fie la întreaga lege, dacă este afectată complet.
„Merge înapoi în Parlament, integral. Parlamentarii sunt obligați să se pună de acord cu decizia Constituțională. Trebuie să găsească o soluție în care să se satisfacă și pretențiile Curții Constituționale și să trimită din nou legea spre promulgare. (…)
De regulă, din experiență vă spun, când declaram un text neconstituțional, Parlamentul nu se mai ocupa, obosea să pună de acord cu decizia și renunța la el. Ori renunța la toată legea, dacă era afectată toată legea. Dacă nu, renunța la textul respectiv. Deci textul care a fost declarat neconstituțional, ăla nu va mai fi”, explică Zegrean.
Modificarea retragerii banilor din pensiile private ridică riscul unor procese împotriva fondurilor
Discuțiile despre proiectul inițiat de Guvern și redactat de ASF s-au concentrat încă de la început pe cum se poate retrage banii după 17 ani de la termenul inițial. În special, a atras atenția modificarea care nu mai permite beneficiarilor să își retragă integral sumele acumulate. Aceasta a ridicat întrebări legate de constituționalitatea legii și posibilele efecte negative.
Fostul președinte al CCR a spus că argumentul CCR, potrivit căruia legea nu încalcă principiul neretroactivității pentru că nu afectează contractele vechi, ci doar stabilește plata pensiei, este discutabil. La momentul semnării contractelor, oamenii au fost asigurați că vor putea să-și retragă integral banii, iar acum există riscul ca ei să dea în judecată fondurile de pensii pentru a-și recupera sumele.
El a explicat că parlamentarii trebuie să aștepte motivarea CCR, care va arăta exact motivele pentru care articolul a fost declarat neconstituțional, înainte să decidă dacă îl reformulează sau îl elimină.
Legea pensiilor private ar permite pacienților oncologici să își retragă integral banii, în timp ce ceilalți primesc doar 30% într-o singură tranșă, apoi plăți lunare
Potrivit legii, cei care au pensii private pot să retragă cel mult 30% din banii acumulați la pilonul II într-o singură tranșă, iar restul trebuie să îl primească în plăți lunare pe o perioadă de opt ani. O excepție importantă se aplică pacienților cu cancer, care pot să își retragă toți banii deodată.
CCR a explicat într-un comunicat că legea nu încalcă principiul neretroactivității, pentru că nu afectează contractele vechi, ci doar stabilește cum se plătește pensia. Totuși, excepția pentru pacienții oncologici a fost considerată discriminatoare, pentru că nu se bazează pe criterii obiective, ci pe boala de care suferă persoana, încălcând astfel principiul egalității.
Această prevedere se regăsește la articolul 55, alineatul 2, introdusă în Senat de senatoarele PNL Nicoleta Pauliuc și Gabriela Horga. Legea spune că fiecare membru al unui fond poate primi maximum 30% din valoarea contului său într-o singură plată înainte de începerea pensiei lunare, dar pacienții oncologici pot primi 100% din cont într-o singură tranșă.
Inițiatoarele amendamentului pentru pacienții oncologici explică decizia CCR și modul în care legea va fi corectată în Parlament
Senatoarea Gabriela Horga a explicat că articolul 55, alineatul 2, a fost cel mai discutat în comisiile Senatului și că amendamentul pe care l-a inițiat împreună cu Nicoleta Pauliuc a pornit de la realitatea speranței scăzute de viață a bolnavilor oncologici. Ea a precizat că nimeni nu a dorit să creeze o discriminare pozitivă, ci doar să țină cont de situația dificilă a pacienților cu cancer.
În contextul deciziei CCR, Horga a spus că o prevedere similară există deja în Codul fiscal și că amendamentul respectă recomandările OCDE. Ea a amintit că PNL a mai introdus măsuri pentru bolnavii de cancer, cum ar fi scutirea de impozit a indemnizațiilor pentru îngrijire și scutirea de CASS, care nu au fost considerate discriminatorii. Potrivit recomandărilor OCDE, excepțiile sunt permise doar în cazuri speciale și nu trebuie să devină regulă.
Inițial, amendamentul ar fi trebuit să includă și bolnavii cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, dar s-a renunțat la această idee, deoarece definiția era dificil de aplicat și alte propuneri ar fi făcut excepția prea largă. În final, în lege au rămas doar bolnavii oncologici.
Senatoarea a precizat că deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, astfel că parlamentarii vor relua proiectul după primirea motivării CCR. Ea a spus că se vor consulta cu specialiști în drept constituțional și cu reprezentanți din sectorul medical pentru a găsi cea mai bună soluție și că legea va fi reluată în procedură de urgență.
