Legea bugetului de stat schimbă împărțirea banilor între ministere. Cine câștigă și cine pierde din bugetul pe 2026

Guvernul a publicat marți proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, document care stabilește modul în care vor fi distribuite resursele financiare între ministere. Construcția bugetului urmărește orientarea banilor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene. Unele instituții primesc alocări mai mari decât în 2025, în timp ce altele vor funcționa cu bugete mai mici. Datele au fost analizate în baza proiectului făcut public de Ministerul Finanțelor.

Bugetul pe 2026 aduce majorări pentru Apărare, Educație și Energie

Noua lege a bugetului de stat arată că mai multe ministere vor primi sume mai mari decât anul trecut, în condițiile în care autoritățile susțin că resursele suplimentare sunt orientate în special către investiții și absorbția fondurilor europene.

Una dintre cele mai importante creșteri din bugetul pe 2026 apare la Ministerul Apărării, unde alocarea ajunge la 49,37 miliarde de lei, scriu cei de la adevărul.ro. În 2025, instituția a avut un buget de 42,38 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă a fondurilor destinate sectorului de apărare.

Creșteri se regăsesc și la Ministerul Educației, care va avea un buget de 64,79 miliarde de lei, comparativ cu 61,25 miliarde lei în anul precedent. În același timp, Ministerul Agriculturii primește 27,73 miliarde de lei, în creștere față de 26,38 miliarde lei în 2025.

O majorare importantă apare și la Ministerul Energiei, care ajunge la 19,71 miliarde de lei, mult peste nivelul de 5,35 miliarde lei din 2025. De asemenea, Ministerul Economiei va avea un buget de 3,7 miliarde de lei, comparativ cu 2,3 miliarde lei anul trecut.

Alocări mai mari sunt prevăzute și pentru Ministerul Investițiilor, care ajunge la 12,6 miliarde lei față de 7,33 miliarde lei în 2025. Ministerul Finanțelor primește 12,17 miliarde lei, iar capitolul „Acțiuni generale” din cadrul aceleiași instituții ajunge la 112,42 miliarde lei, în creștere de la 87,15 miliarde lei.

Majorări moderate sunt prevăzute și pentru Ministerul Mediului, cu 5,95 miliarde lei, Ministerul de Interne, cu 35,75 miliarde lei, Ministerul Justiției, cu 4,31 miliarde lei, și Ministerul Public, care ajunge la 2,87 miliarde lei, față de 1,74 miliarde lei anul trecut.

Ministerele care primesc mai puțini bani din bugetul pe 2026

În paralel cu creșterile de finanțare, proiectul bugetului arată că unele ministere vor avea resurse mai mici în 2026 comparativ cu anul anterior, ca urmare a ajustărilor bugetare și a prioritizării investițiilor.

Ministerul Muncii este instituția care pierde cea mai mare sumă în noul buget. Pentru 2026 sunt prevăzute 91,8 miliarde lei, în scădere față de 99,24 miliarde lei în 2025.

Reducerile continuă și la Ministerul Dezvoltării, unde bugetul scade la 22,8 miliarde lei, comparativ cu 28,9 miliarde lei anul trecut. De asemenea, Ministerul Sănătății va avea 22,78 miliarde lei, în scădere de la 26,15 miliarde lei.

Transporturile vor funcționa cu un buget de aproximativ 42 miliarde de lei, față de 43,6 miliarde lei în 2025. În același timp, Ministerul Afacerilor Externe primește 1,6 miliarde lei, ușor mai puțin decât cele 1,68 miliarde lei din anul precedent.

Aceste ajustări reflectă modul în care guvernul încearcă să echilibreze cheltuielile publice, menținând totodată investițiile în infrastructură și proiectele finanțate din fonduri europene.

Deficitul bugetului și estimările economice pentru 2026

Pe lângă împărțirea fondurilor între ministere, documentul privind bugetul pentru 2026 include și estimări privind evoluția economiei și a deficitului bugetar.

Conform Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB în anul 2026.

„Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.

Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2026 – 2029, precum și prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estimăm că la sfârșitul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la cca 51,5% din PIB”, se arată în document.

În același timp, economia României este estimată să crească modest în 2026. Creșterea economică este prognozată la 1%, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală care vor avea efecte mai puternice asupra consumului privat.

Conform scenariului economic inclus în buget, investițiile brute vor avea o dinamică de aproximativ 4% și vor reprezenta principalul motor de creștere. Exportul net ar urma să contribuie pozitiv cu aproximativ 0,5 puncte procentuale la evoluția PIB, în condițiile în care importurile sunt estimate să crească mai lent decât exporturile.

Pe partea de ofertă, sectorul construcțiilor rămâne cel mai dinamic segment al economiei, susținut de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene. Pentru industrie este estimată o creștere de 0,5%, iar pentru sectorul serviciilor un avans de aproximativ 0,4%.

„Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027”, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Veniturile totale ale bugetului sunt estimate să crească la 36% din PIB, față de 34,7% anul trecut. În termeni nominali, veniturile bugetului general consolidat ar urma să ajungă la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, dintre care 636,3 miliarde lei reprezintă venituri curente.

În același timp, cheltuielile totale cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, iar investițiile sunt estimate la peste 160 miliarde de lei, nivel record comparativ cu anul 2025, cu accent pe proiectele finanțate din fonduri europene.