Ministerul Apărării vrea o rezervă adaptată la nevoile actuale de apărare
În cadrul discuţiilor din Senat, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a precizat că proiectul de lege privind armata voluntară a fost gândit pentru a oferi flexibilitate sistemului de apărare naţională. Acesta a explicat că unele competenţe esenţiale, în special cele necesare în războiul modern, ar putea să nu fie acoperite de actuala rezervă operaţională, nici măcar în următorii ani.
Moşteanu a subliniat că este important ca România să îşi păstreze capacitatea de a integra în rezervă oameni cu specializări diverse, mai ales în domenii tehnice sau informatice. Potrivit ministrului, aceste competenţe devin tot mai relevante odată cu evoluţia modului de desfăşurare a conflictelor şi cu digitalizarea tot mai accentuată a instrumentelor militare.
„După o evaluare mai atentă, ne-am uitat că anumite competenţe, mai ales în ceea ce priveşte războiul modern, s-ar putea să nu poată fi acoperite de rezerva operaţională existentă sau pe care o vom avea în următorii ani şi astfel să ne păstrăm şi această oportunitate de a ţine în rezerva operaţională anumite specialităţi. Vom veni cu o propunere de modificare la 270 către Parlament”, a declarat Moşteanu, la Parlament.
Oficialul a subliniat că această modificare legislativă va permite păstrarea unei categorii de specialişti în structurile de rezervă, chiar dacă ei nu fac parte din personalul activ al armatei. În acest mod, sistemul de apărare va putea reacţiona mai rapid şi mai eficient în cazul unor situaţii neprevăzute, care impun expertiză tehnică de nivel înalt.
O nouă lege pentru armata voluntară, cu accent pe continuitate şi adaptabilitate
În timpul dezbaterilor, Moşteanu a reamintit că, la Camera Deputaţilor, în forma iniţială a proiectului, se propusese ca vechea lege privind rezerva voluntară să fie abrogată în momentul în care noua lege intră în vigoare. Cu toate acestea, ministerul a dorit să respecte contractele deja încheiate cu rezerviştii, care au o valabilitate de trei ani, conform reglementărilor aflate în vigoare.
„La Cameră, în proiect se propuse de exemplu ca vechea lege să fie abrogată în momentul în care noua lege intră în vigoare, respectând contractele pe care statul le are de trei ani de zile, pe vechea lege cu anumiţi rezervişti”, a explicat ministrul.
Proiectul de lege vine în contextul intensificării preocupărilor pentru consolidarea capacităţii de apărare a României şi pentru modernizarea sistemului militar. Ministerul Apărării consideră că o armată voluntară flexibilă, cu o rezervă adaptată nevoilor actuale, este esenţială pentru a face faţă provocărilor de securitate ale prezentului.
Clarificări în Parlament privind retragerea trupelor americane
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că va reveni în Parlament, atunci când programul premierului va permite, pentru a oferi clarificări legate de retragerea unor trupe ale Statelor Unite din România. El a precizat că aceste discuţii vor avea loc într-un cadru adecvat, având în vedere faptul că anumite informaţii sunt clasificate şi confidenţiale.
„O să venim, în momentul în care agenda premierului va permite acest lucru, să clarificăm, în măsura în care se pot face nişte dezbateri cu nişte elemente clasificate şi confidenţiale, o să putem avea aceste discuţii în Parlament, într-un cadru mai larg”, a spus ministrul Apărării, la Parlament.
Oficialul a menţionat, de asemenea, că în această săptămână România găzduieşte o prezenţă semnificativă a aliaţilor NATO, în contextul desfăşurării la Bucureşti a Forumului Industriei NATO. Evenimentul reuneşte peste 900 de participanţi din întreaga lume, iar în cursul zilei următoare este aşteptată şi participarea secretarului general al Alianţei.
„Şi aici, în Parlament, va fi acest eveniment, NATO Industry Forum. Chiar am vorbit dimineaţă cu comandantul aliat pentru transformare, la Ministerul Apărării, şi mi-a spus că este probabil cel mai mare eveniment ca prezenţă de acest fel, peste 900 de oameni din toată lumea sunt pentru câteva zile la Bucureşti. Mâine va veni şi secretarul general NATO. Sunt mai multe întâlniri pe această temă”, a declarat Moşteanu, potrivit News.ro.
Ministrul a subliniat că aliaţii sunt în continuare prezenţi în România, iar cooperarea militară cu NATO rămâne solidă.
„Aliaţii sunt aici, sunt lângă noi. Tot în momentul acesta se desfăşoară cel mai mare exerciţiu de anul acesta împreună cu aliaţii”, a menţionat Moşteanu.
În acelaşi timp, el a punctat că apărarea şi descurajarea nu se bazează doar pe numărul trupelor, ci pe ansamblul capabilităţilor militare şi al mijloacelor de reacţie ale Alianţei.
Ministrul Apărării a oferit şi un exemplu recent de coordonare aliată:
„Azi noapte am dat comunicat, dimineaţă, ca de fiecare dată când avem drone aproape de graniţa României, şi azi noapte au fost din nou drone care au căzut în Izmail, am avut avioane şi avioanele noastre din Poliţia Aeriană, F16 şi avioanele Eurofighter ale partenerilor, ale aliaţilor germani care sunt dislocaţi la Mihail Kogălniceanu”.
El a explicat că, la nivelul NATO, se discută despre consolidarea apărării antiaeriene şi creşterea capacităţii de mobilizare pe flancul estic al Alianţei.
„Atunci când vorbim de apărare şi de descurajare, vorbim de forţe armate, de soldaţi şi de echipamente şi de capabilităţi militare. Tocmai asta se discută în momentul ăsta, la nivel de alianţă, pentru a spori numărul de capabilităţi, mai ales pentru apărarea antiaeriană pe flancul de Est, pentru a spori şi a creşte viteza de mobilizare şi de dislocarea acestora, pentru a centraliza cât mai bine comanda la nivel aliat. Şi astea sunt lucrurile care ne apără şi ne vor apăra”, a afirmat Moşteanu.
Referindu-se la retragerea trupelor americane, ministrul a precizat că ar fi preferat ca acestea să rămână în ţară, însă decizia administraţiei americane a fost una anticipată, având în vedere direcţiile strategice asumate în ultimele luni.
„Semnalele pe care actuala administraţie le-a transmis către Europa au fost constante şi au spus, în continuare, am luat act şi am văzut că aţi înţeles, partenerilor, aliaţilor europeni, că trebuie să vă înarmaţi mai mult, trebuie să cheltuiţi mai mult, trebuie să vă pregătiţi mai bine armatele pentru a vă apăra.
Şi decizia dânşilor pe care au luat-o săptămâna trecută este o decizie cumva aşteptată de aliaţii NATO, şi acest lucru reflectă poziţia din ultimele luni a administraţiei curente, care se uită mai mult către alte zone cu potenţiale conflicte”, a explicat ministrul.
El a adăugat că Europa a înţeles acest semnal şi că statele membre NATO din regiune au început să investească mai mult în propriile capacităţi de apărare.
„Noi, ca ţară, am avut anul trecut 2,17% din PIB, anul acesta probabil vom avea 2,3% din PIB, vom vedea execuţia la finalul anului. Sunt şi ţări care au înţeles şi mai repede semnalul dat de actuala administraţie şi au spus, mergem către 5%. Deci noi toţi ne-am asumat să creştem până în 2035. Polonia, că toată lumea zice Polonia, are anul acesta 4,7% din PIB”, a mai spus Moşteanu.
