Lege pentru românii care stau la curte. Drept de proprietate comun pentru tine și vecinul tău. Nu poți interveni fără acordul lui
Gard. SURSA FOTO: Dreamstime
Să spunem că locuiești la casă și descoperi că vecinul a ridicat un gard peste limita reală a proprietății tale sau primăria ți-a mutat limita de proprietate. Te întrebi ce poți face, dacă e legal și dacă ai drept să ceri schimbarea situației. Vom vedea în continuare ce spune legislația, ce drepturi ai și cum poți acționa în astfel de cazuri.
Ce spune legea despre garduri și delimitarea proprietăților
Limita de proprietate este stabilită prin actele cadastrale și prin înscrierea în cartea funciară. Planul cadastral, coordonatele topografice și documentația OCPI sunt cele care stabilesc exact unde începe și unde se termină un teren. Gardul nu stabilește limita juridică a proprietății, ci doar o marchează vizual.
Potrivit Codului Civil, orice gard, zid sau despărțitură care delimitează două proprietăți este considerat, prin prezumție, proprietate comună a ambilor vecini, dacă nu există un titlu de proprietate care spune altceva.
Articolul 662 din Codul Civil prevede că oricare dintre vecini poate iniția construirea unei despărțituri comune și poate solicita celuilalt să participe la costuri.
Dacă gardul este construit exclusiv pe terenul tău, atunci tu decizi ce și cum construiești, dar trebuie să respecți distanțele minime față de hotar, dacă legea locală sau regulamentul urbanistic impune așa ceva.
În general, legea cere ca orice construcție sau lucrare care modifică hotarul proprietății să respecte reguli clare și să fie convenită de ambele părți dacă afectează limita de proprietate. Dacă există diferențe între gardul existent și datele din cartea funciară, legea dă prioritate documentelor cadastrale, nu situației din teren.
Conform Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, împrejmuirile pot necesita autorizație, în funcție de tipul lor. Gardurile simple, ușoare, fără fundație sau cu fundație redusă, pot fi realizate pe bază de autorizație simplificată sau chiar fără autorizație.
Gardurile din beton, zidărie sau cele cu fundații continue, precum și cele amplasate la stradă, necesită de regulă autorizație de construire eliberată de primărie. Este necesar certificat de urbanism, acordul vecinilor în anumite situații și documentație cadastrală actualizată.

Ce faci dacă primăria pare că ți-a mutat limita de proprietate
Primăria nu poate modifica arbitrar limitele unei proprietăți. Rolul ei este administrativ, nu de a decide unde este hotarul. Limita se poate modifica doar prin acte cadastrale, prin dezmembrare, alipire sau prin hotărâre judecătorească. Singurele documente valabile sunt cele înscrise în cartea funciară.
Dacă descoperi că limita dintr-un plan urbanistic, dintr-o autorizație emisă vecinului sau dintr-un proiect al primăriei diferă față de actele tale, primul pas este să verifici cartea funciară. Dacă documentele tale sunt corecte și înscrise, primăria nu poate schimba limita fără procedură legală.
În astfel de cazuri se solicită clarificări scrise, se cere revizuirea documentației și, dacă este nevoie, se poate ajunge la contencios administrativ. Primăria poate greși în interpretarea unor planuri vechi, dar eroarea nu produce efect juridic dacă nu este dublată de înscrieri cadastrale corecte.
Ce faci dacă vecinul construiește gardul peste hotar
Codul civil prevede că gardul amplasat pe linia de hotar este prezumat a fi comun, dacă nu există dovezi contrare. Asta înseamnă că ambii vecini au drepturi și obligații asupra lui. Niciunul nu poate modifica gardul comun fără acordul celuilalt.
Dacă unul dintre vecini construiește gardul exclusiv pe terenul său, acesta îi aparține în totalitate, cu condiția să respecte regulile privind distanțele și autorizațiile.
Atunci când vecinul a ridicat un gard pe terenul tău, situația nu se rezolvă prin discuții verbale sau mutări „din ochi”. Este necesară verificarea cadastrală și, la nevoie, o măsurătoare topografică actualizată.
Dacă se confirmă depășirea hotarului, legea permite formularea unei acțiuni în grănițuire, prin care instanța stabilește limita exactă și poate obliga vecinul să mute gardul. De asemenea, se poate cere repararea prejudiciului dacă terenul a fost ocupat sau afectat.
În unele cazuri se poate încerca o rezolvare amiabilă, prin negociere directă cu vecinul. Dar e recomandat să ai documente: plan cadastral, măsurători, eventual un topograf care să ateste situația.
De reținut că, o construcție peste hotar fără acordul proprietarului este considerată faptă ilicită, chiar dacă gardul există de ani de zile, cu unele excepții legate de prescripție care se analizează punctual.
În plus, dacă gardul a fost construit fără autorizație, când aceasta era obligatorie, se poate face sesizare la primărie sau la inspectoratul de construcții. Autoritatea poate dispune oprirea lucrărilor, intrarea în legalitate sau chiar desființarea construcției.
Acest lucru este valabil inclusiv atunci când gardul afectează domeniul public sau ocupă teren care nu îi aparține constructorului.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





