În ce situații este responsabilă primăria pentru rigole, șanțuri și canalizări pluviale
Primul lucru este să fie clar ce aparține domeniului public și cine are obligația de întreținere. De regulă, rigolele de pe marginea drumurilor publice, șanțurile de scurgere a apelor pluviale și rețelele de canalizare pluvială sunt parte a infrastructurii publice a unității administrativ teritoriale.
Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 prevede că autoritățile administrației publice locale organizează, coordonează și răspund de funcționarea serviciilor de utilități publice, inclusiv alimentare cu apă și canalizare, prin operatori proprii sau concesionați. Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 stabilește obligația operatorilor de a exploata și întreține rețelele de apă și canalizare, inclusiv componenta pluvială, astfel încât să fie evitate avariile și inundarea imobilelor.
La nivel local, consiliile locale adoptă regulamente de gospodărire a localității și regulamente ale serviciului de canalizare, în care este precizat cine curăță rigolele, cu ce frecvență și în ce condiții se intervine în caz de ploi abundente.
În multe orașe este prevăzut explicit că rigolele, șanțurile și gurile de scurgere de pe domeniul public trebuie curățate periodic de operatorul desemnat, iar primăria are obligația să supravegheze modul în care acesta își îndeplinește sarcinile. De aceea, înainte de orice, este util să consulți regulamentul local publicat pe site-ul primăriei, la secțiunea hotărâri de consiliu local sau regulamente.
Pentru a putea vorbi de o răspundere, trebuie să se observe că rigolele sau gurile de scurgere nu au fost întreținute, că au fost colmatate cu noroi, frunze sau deșeuri, iar această stare a durat o perioadă suficientă încât autoritatea sau operatorul ar fi putut interveni. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o situație neprevăzută, ci despre o omisiune de întreținere care a favorizat inundarea curții în momentul ploii.
Cum documentezi inundația și legătura cu lipsa de întreținere
În momentul în care curtea este inundată, este important să fie adunate probe din timp. Se pot face fotografii și filmări care să surprindă atât nivelul apei din curte, cât și rigolele sau gurile de scurgere din dreptul imobilului, în starea lor concretă la momentul respectiv. Este util să fie vizibil că apa nu se scurge în sistemul de canalizare pluvială pentru că elementele sunt înfundate sau deteriorate.
Toate aceste probe trebuie însoțite de o descriere clară a momentului în care s-a produs inundația. Se notează data, ora aproximativă, durata ploii și intervalul în care apa a stagnat în curte.
Pentru pagubele produse bunurilor din curte sau chiar locuinței, este important să fie păstrate facturile de achiziție, devize de reparații și alte documente care arată valoarea prejudiciului. În practică, multe persoane solicită și o constatare din partea unui specialist sau a unei firme de construcții, care poate evalua costurile de readucere la starea inițială.
Documentarea este importantă deoarece, în lipsa ei, va fi greu de demonstrat mai târziu că pagubele au fost efectiv cauzate de apa provenită de pe domeniul public și nu din alte surse.
De exemplu, se poate pune problema dacă imobilul este amplasat foarte jos, dacă există probleme de drenaj pe terenul propriu sau dacă există o construcție ilegală peste un șanț. Din acest motiv, orice element care arată că problema pornește de la lipsa de întreținere a rigolelor și canalizărilor publice ajută la clarificarea situației.
Situațiile în care poți cere despăgubiri pentru pagubele provocate
Pentru daunele suferite se poate pune problema răspunderii patrimoniale a autorității publice sau a operatorului. Codul civil prevede răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin acțiuni sau omisiuni, iar regulile acestea se aplică persoanelor juridice și persoanelor fizice.
În cazul autorităților publice, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede că persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ sau prin lipsa rezolvării unei cereri se poate adresa instanței pentru anularea actului, obligarea autorității la emiterea unui act sau la realizarea unei anumite operațiuni și acordarea de despăgubiri.
Într-o acțiune de acest tip trebuie arătat că necurățarea rigolelor sau canalizărilor, deși era o obligație legală sau contractuală, a determinat inundarea curții și a produs un prejudiciu concret.
Probele adunate anterior, inclusiv sesizările la primărie, răspunsurile primite și documentele care arată valoarea pagubei, devin esențiale. În unele cazuri, persoana afectată poate discuta mai întâi cu un avocat, pentru a stabili exact ce capete de cerere sunt potrivite și împotriva cui trebuie introdusă acțiunea (primăria sau operatorul de utilități).
În paralel, pot exista și polițe de asigurare a locuinței, care acoperă daunele produse de inundații. Asigurătorul va analiza însă cauza producerii pagubei. Dacă prejudiciul este acoperit, despăgubirea de la asigurător nu exclude, în principiu, posibilitatea ca acesta să exercite ulterior regres împotriva persoanei responsabile de întreținerea rețelelor pluviale, atunci când se dovedește că inundarea a fost favorizată de neîndeplinirea obligațiilor de către autoritatea publică sau operator.
