Lege pentru neplata pensiei alimentare. Proiectul prevede pedepse cu închisoarea

Proiectul de lege depus recent în Parlament schimbă modul în care neplata pensiei alimentare este tratată în România. Părinții care refuză să își întrețină copiii ar putea fi urmăriți penal automat, fără ca victimele să fie nevoite să depună plângeri.

Neplata pensiei alimentare poate fi considerată violență domestică

Pensia alimentară devine un element esențial în protecția copiilor, iar neplata acesteia poate fi încadrată ca formă de violență domestică. Proiectul legislativ propus prevede că refuzul părinților de a-și îndeplini obligațiile financiare față de copii va putea declanșa urmărirea penală din oficiu, fără să mai fie necesară plângerea prealabilă a victimei, scriu cei de la Pro TV.

Potrivit legii actuale, violența economică este definită ca „privare de mijloacele economice necesare traiului”. Inițiatorii proiectului consideră că neplata intenționată a pensiei alimentare se încadrează în această categorie, mai ales că în discuție este interesul superior al copilului, iar efectele asupra dezvoltării acestuia pot fi semnificative.

În prezent, Codul Penal condiționează acțiunea penală pentru abandon de familie de depunerea unei plângeri în termen de 3 luni de la data neplății. Această limitare a generat dificultăți practice pentru părinții care încearcă să obțină pensia alimentară prin căi legale.

Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului de lege, explică:

„În 3 luni de zile trebuie să depună o nouă plângere, să umble pe la instituții, astfel încât să îl facă pe fostul partener să plătească. Este foarte simplu, te duci și spui că din punctul tău de vedere nu și-a îndeplinit acest obligații și în secunda doi este deschis un dosar”.

Mai mult, odată declanșată urmărirea penală, aceasta nu se va opri chiar dacă plângerea inițială este retrasă.

Mălina Orzan, avocat, precizează:

„Au fost cazuri în care mamele, din cauza faptului că au fost abuzate în trecut de partener, au o teamă de a introduce o nouă acțiune. Statul va fi obligat să continue acest demers”.

Experiența părinților în obținerea pensiei alimentare

Cazurile personale ilustrează dificultățile cu care se confruntă părinții care încearcă să obțină pensia alimentară. O femeie recent divorțată, mama unei fetițe de doi ani, povestește cum reușește cu greu să primească suma stabilită de comun acord în fața notarului.

Ea spune:

„Că nu o să-mi dea banii, că nu îl interesează. Nu sunt banii mei, sunt banii copilului și asta el nu înțelege, că el crede că îmi dă bani mie”.

Această situație reflectă tensiunea financiară și emoțională prin care trec părinții care depind de sprijinul fostului partener.

Norina Haidu, avocat, explică:

„Femeile în această perioadă trec printr-un stres emoțional foarte puternic, la care se adugă și stresul financiar. Cele mai frecvente situații sunt cele în care părintele care este obligat la plata pensiei de întreținere își ascunde veniturile și atunci nu este disponibilă nici executarea silită”.

În prezent, neplata pensiei alimentare cu rea-credință pe o perioadă de cel puțin trei luni este considerată abandon de familie. Consecințele juridice prevăd pedepse cu închisoarea de până la trei ani sau amenzi, însă fapta nu poate fi investigată din oficiu. Modificarea legislativă propusă urmărește tocmai eliminarea acestui impediment și protejarea drepturilor copilului.