Lege pentru blocurile vechi din România, fără lift. Mii de asociații de proprietari urmează să beneficieze

Gelu Pușcaș, avocat specializat în dreptul asociațiilor de proprietari și în litigii privind administrarea proprietăților, a anunțat că un proiect legislativ adoptat de Senat prevede montarea de lifturi în 90.000 de blocuri fără lift din România, pentru a sprijini persoanele vârstnice.

Dacă proiectul „Lift pentru viață” devine realitate, va afecta direct activitatea asociațiilor de proprietari, avertizează Gelu Pușcaș

Gelu Pușcaș, avocat specializat în dreptul asociațiilor de proprietari și în litigii privind administrarea proprietăților, a anunțat că aproximativ 90.000 de blocuri fără lift ar putea fi modernizate complet în următorii 10 ani, în contextul unei inițiative legislative aflate în atenția autorităților.

Potrivit lui Gelu Pușcaș, proiectul de lege intitulat „Lift pentru viață”, care a trecut deja de Senat, vizează montarea de lifturi în blocurile cu 3 și 4 etaje construite înainte de 1990. Acesta a explicat că inițiativa este gândită pe o perioadă de aproximativ 10 ani și are ca principal scop sprijinirea persoanelor vârstnice sau a celor cu dificultăți de deplasare, pentru care urcatul zilnic al scărilor reprezintă o problemă reală.

Avocatul a subliniat că implementarea proiectului ar putea schimba semnificativ viața locatarilor din mii de asociații de proprietari, însă a atras atenția că există încă numeroase întrebări fără răspuns. Printre acestea se numără modul de finanțare, obținerea acordului proprietarilor, soluțiile tehnice pentru clădirile vechi, precum și instituțiile responsabile de implementare.

„𝟗𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐃𝐄 𝐁𝐋𝐎𝐂𝐔𝐑𝐈 𝐅Ă𝐑Ă 𝐋𝐈𝐅𝐓 𝐀𝐑 𝐏𝐔𝐓𝐄𝐀 𝐅𝐈 𝐒𝐂𝐇𝐈𝐌𝐁𝐀𝐓𝐄 𝐂𝐎𝐌𝐏𝐋𝐄𝐓 Î𝐍 𝐔𝐑𝐌Ă𝐓𝐎𝐑𝐈𝐈 𝐀𝐍𝐈

Imaginați-vă că locuiți la etajul 4.
Fără lift.
Cu probleme de sănătate sau pur și simplu înaintând în vârstă.
Pentru mulți români, asta nu e un scenariu. Este realitatea zilnică.

👉 O propunere legislativă numită „Lift pentru viață” a trecut de Senat și vizează exact această problemă:
montarea de lifturi în blocurile de 3 și 4 etaje, construite înainte de 1990.

📌 Proiectul este gândit pe o perioadă de 10 ani
📌 Vizează în special persoanele vârstnice sau pe cei care au dificultăți de deplasare
📌 Ar putea schimba radical viața în mii de asociații de proprietari

Sună bine. Dar…
❗ Rămân întrebări importante:
– Cine plătește?
– Cum se obține acordul proprietarilor?
– Ce soluții tehnice există pentru blocurile vechi?
– Cine gestionează implementarea?

💬 Ca specialist în domeniu, consider că este o inițiativă necesară — dar provocările juridice, tehnice și administrative nu sunt deloc de neglijat.
👉 Dacă acest proiect devine realitate, va afecta direct activitatea asociațiilor de proprietari și deciziile luate în adunările generale (adăugare de element de construcție nou).
💭 Tu ce părere ai?

Ai avea nevoie de lift în blocul tău?
Crezi că proprietarii ar fi de acord?”, este mesajul lui Gelu Pușcaș.

Ce clădiri sunt excluse din program „Lift pentru viață”?

Senatul a aprobat un proiect legislativ care instituie programul național „Lift pentru viață”, o inițiativă menită să faciliteze instalarea de lifturi în blocurile de locuințe cu mai mult de trei niveluri. Scopul principal al măsurii este îmbunătățirea accesului în locuințe pentru milioane de români, în special pentru persoanele vârstnice și cele cu dizabilități.

Programul va fi finanțat din bugetul de stat, din fonduri ale autorităților locale și din surse europene. Autoritățile consideră că această inițiativă reprezintă un prim pas într-un proces mai amplu de modernizare a infrastructurii rezidențiale din România. Proiectul legislativ a fost inițiat de senatorul PSD Robert Cazanciuc și a suferit modificări în urma dezbaterilor din comisiile parlamentare.

Potrivit datelor prezentate de inițiator, aproximativ 3,8 milioane de persoane care locuiesc în aproape 90.000 de blocuri ar putea beneficia de acest program. Proiectul este gândit și ca bază pentru atragerea unei linii dedicate de finanțare europeană în perioada bugetară 2028–2034. Dacă inițial viza în principal blocurile construite înainte de 1989, forma adoptată de Senat extinde aria de aplicare la toate condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, inclusiv cele situate în zone construite protejate.

Există însă și limitări clare. Nu vor putea beneficia de finanțare imobilele clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice, precum și clădirile încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII, cu excepția celor incluse în programe de consolidare.

Implementarea programului va avea loc etapizat, în funcție de situația fiecărui condominiu. Vor avea prioritate cazurile în care există persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau persoane cu dizabilități locomotorii care locuiesc la etaje superioare parterului.

Autoritățile publice centrale și locale vor avea un rol esențial în derularea programului. La solicitarea asociațiilor de proprietari, acestea vor iniția procedurile necesare pentru contractarea și realizarea lucrărilor de instalare a lifturilor sau a unor soluții alternative. Totodată, autoritățile locale vor întocmi documentația tehnică simplificată necesară pentru stabilirea celor mai potrivite soluții de instalare, fie pentru fiecare scară în parte, fie pentru întregul condominiu.

„Patru milioane de oameni care locuiesc în blocuri de trei şi patru etaje aşteaptă de la Parlament o soluţie legislativă care să le facă viaţa mai uşoară. ‘Lift pentru viaţă’ este o formă de răspuns la aceste aşteptări.

Pentru mulţi dintre aceşti oameni, părinţii sau bunicii noştri, timpul nu mai are răbdare. (…)

Dacă în acest an vom demara un proiect pilot finanţat din fonduri europene, vom creşte şansele României să poată beneficia de cel puţin un miliard de euro din noul buget pentru demararea unui program naţional”, a declarat Robert Cazanciuc marți, 31 martie 2026, în Senat.

„Mersul la piață, mersul la magazin, mersul la doctor este un adevărat calvar. Sunt oameni care din păcate nu ies cu lunile sau cu anii din aceste blocuri, pentru că nu pot coborî. Să urci patru etaje cu proviziile nu este ușor, România este pe ultimul loc în Europa la numărul de lifturi în funcțiune, 55.000.

Mi-a trimis un medic un mesaj la un moment dat o situație în care pompierii au trebuit să vină să scoată de la etajul 4 cu o scară telescopică o persoană care nu putea fi deplasată altfel”, povestea tot Robert Cazanciuc pentru ProTV la începutul lunii ianuarie 2026.