Laura Codruța Kovesi a dat lovitura la nivelul UE! A reușit totul într-un singur an! A uimit pe toată lumea

Într-un singur an de la înființare, Parchetul European a reușit deja să se apuce de curățenie, iar procurorul șef european, Laura Codruța Kovesi, nu pare deloc înfricată în fața nelegilor pe care le-a descoperit, scrie presa internațională.

Cotidianul Le Monde prezintă bilanțul făcut de Parchetul European la doar un an de la înființare. Astfel, potrivit sursei citate, în 2021 au fost declanșate numeroase investigații referitoare la utilizarea fondurilor europene.

O partea din acestea au dus la arestarea preventivă a unei foste ministre croate pentru deturnare de fonduri europene. În același timp, istoria va reține și prima condamnare a unui demnitar, ca urmare a unei anchete a noii structuri conduse de Laura Codruța Kovesi. Mai exact, este vorba despre un fost primar al unei comune din Slovacia, care a fost condamnat pentru tentativă de fraudare a fondurilor europene.

Potrivit sursei citate, edilul a fost condamnat pe 22 noiembrie 2021 la trei ani de închisoare și o interdicție de cinci ani a ocupării unei funcții publice pentru tentativă de deturnare de fonduri europene. Referitor la sumele implicate, era vorba despre 93.000 de euro, în contextul în care actele false au fost depistate la timp, iar cazul a fost foarte simplu în condițiile în care fostul primar a pledat vinovat.

În prezent, activitatea Parchetului European continuă cu o altă investigație referitoare la mai multe suspiciuni de corupție într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane euro, finanțat de UE. O investigație care privește în mod direct precedentul guvern slovac.

Referitor la situația fostei ministre croate a fondurilor europene, Gabrijela Zalac, în vârstă de 42 de ani, ea a fost primul politician membru al unui guvern care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European pentru suprafacturarea unui program informatic plătit de ministerul său din fondurile UE. Membră a HDZ, partidul conservator aflat la putere, ea se afla încă în închisoare la sfârșitul lunii decembrie.

”Înconjurată de câte un procuror din fiecare țară membră a Parchetului, care la rândul lor sunt asistați de câte doi procurori din capitalele naționale, Kövesi, acest adevărat star națională a luptei anticorupție din țara ei de origine și fostă jucătoare de baschet, aplică la nivel european metodele pentru care este cunoscută în România”, notează Le Monde.

Parchetul European înregistrează statistici impresionante

În același timp, cotidianul francez subliniază faptul că statisticile în doar un an de activitate arată ”impresionant”. Mai exact, la începutul lunii decembrie parchetul european examinase deja 2.500 rapoarte și a deschis 500 de anchete penale pentru sume care cumulate se ridică la 5 miliarde de euro din bugetul european.

Sursa citată subliniază faptul că toate aceste acțiuni denotă faptul că Codruța Kovesi nu se teme deloc și vrea doar să pună capăt blocajelor și fraudelor la nivel european.

”Apoi, ea se arată neînfricată chiar și cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii decembrie la Ljubljana, capitala Sloveniei, Kövesi a avertizat guvernul premierului naționalist, Janez Janša, care a încercat să blocheze demararea acțiunilor sale, blocând timp de câteva luni numirea procurorilor naționali care trebuiau să o asiste: <<Nu m-am născut ieri, am trăit deja tot felul de atacuri, intimidări și trucuri pentru a accepta reducerea independenței sistemului judiciar>>, a spus ea în fața camerelor, înainte de a saluta curajul și determinarea magistraților sloveni”, mai notează Le Monde.

În final, Janša i-a numit, la începutul lunii decembrie, pe cei doi procurori aleși de magistrații sloveni. Ea declara atunci că Parchetul European este complet, cu 22 de membri.

”Odată cu această numire, Parchetul European este complet și poate acționa în sfârșit cu toți cei douăzeci și doi de membri ai săi. Deși „super-procuror al Europei”, Kövesi nu va putea totuși ancheta în țara în care corupția și declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate: Ungaria. La fel ca autoritățile poloneze, premierul naționalist maghiar, Viktor Orbán, ale cărui multe rude s-au îmbogățit în condiții dubioase în ultimii ani grație fondurilor europene, refuză categoric să facă parte din această instituție a justiției europene. Nici Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă”, mai transmite Le Monde.