Lacunele legislative favorizează escrocii din România. Avertismentul lui Gabriel Biriș: Ministrul Nazare chiar are o problemă cu incompetența celor pe care trebuie să se bazeze

Escrocii profită în continuare de lacunele legislative din România, iar autoritățile fiscale rămân nepregătite. De la OUG 54 din 2010 până la Legea 239/2025, tranzacțiile opace între firme permit manipularea părților sociale, afectând companiile oneste și siguranța mediului de afaceri, atrage atenția expertul Gabriel Biriș.

În România, schimbările legislative fiscale se succed aproape lunar, dar rezultatele practice sunt adesea zero, notează Gabriel Biriș într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Escrocii continuă să exploateze lacunele legale, iar autoritățile fiscale par depășite. Fenomenul, documentat recent de Recorder, este cunoscut sub numele de „Secretul lui Polichinele” fiscal și arată cât de mult diferă realitatea de intențiile legiuitorilor, spune acesta.

Cum funcționează „portițele” legislative

Problemele nu sunt noi. În urmă cu mai mulți ani, anunțuri online apăreau sub titluri precum „Cumpăr firme cu datorii”, fără ca ANAF să reacționeze. Această practică continuă și astăzi, în ciuda sutelor de modificări legislative aduse Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.

Un exemplu concret este Legea 239/2025. Articolul V prevede că cesiunea părților sociale este opozabilă organului fiscal doar dacă provine de la asociatul care deține controlul societății. Această prevedere poate fi exploatată: prin cooptarea unui asociat minoritar (străin sau persoană fără resurse), părțile sociale ale controlorului sunt diluate, permițând ulterior tranzacții care scot afacerea din raza de control a autorităților fiscale, arată Gabriel Biriș.

În 2010, OUG 54 a fost promovată ca soluție împotriva evaziunii fiscale. În realitate, a fost un „joc de glezne”: autoritățile au creat reguli complicate, dar portițele pentru escroci au rămas deschise. Experții atrag atenția că situația se repetă și în 2025, cu aceleași greșeli legislative: propoziții neclare, portițe pentru manipularea părților sociale și lipsă de claritate în notificarea organelor fiscale.

”Am vazut de atunci si un alt reportaj, al PRO TV despre un mahar prahovean care isi daduse firmele la niste albanezi…
De atunci incoace am avut tot felul de RO e-uri, rezultat ZERO! Avem peste 1.000 de modificari ale Codului fiscal si alte sute la Codul de procedura fiscala. Ca sa ce?

Acum vedem ca iarasi au dat-o ai nostri legiuitori in bara, la fel cum au facut-o si in 2010 cu OUG 54, clamata a fi „impotriva evaziunii” si despre care spuneam atunci ca e doar „joc de glezne”. Se fac ca fac, dar au grija sa nu faca…
Am cercetat de unde vine gaselnita cu „cooptarea”, aceiasi ca si in 2010 (repetam greselile, nu invatam nimic). Sincer, imi scapase, mult prea multe modificari de digerat intr-un timp foarte scurt…

Art. V din Legea 239/2025 prevede ca „Cesiunea părţilor sociale ale asociatului unei societăţi cu răspundere limitată care deţine controlul societăţii, în sensul art. 25 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, este opozabilă organului fiscal central în următoarele condiţii […]”.

Adica, doar cesiunile facute de asociatul care detine controlul trebuie notificate => Majorarea capitalului social (oricum minim in general) prin cooptarea unui homeless (sau albanez, pachistanez, etc), diluarea excrocului sub pragul de control si apoi cesionarea si a restului partilor sociale de excroc catre homeless.

Simplu, nu? La fel ca in 2010!”, arată acesta.

Impactul asupra mediului de afaceri

Gabriel Biriș spune că aceste lacune afectează companiile oneste. Proceduri complicate, controale ineficiente și reglementări neclare fac ca mediul de afaceri să devină un teren nesigur, favorizând escrocii și descurajând investitorii. În același timp, persoanele care încearcă să respecte legea se confruntă cu birocrație excesivă și riscuri nejustificate.

”De fapt, nu chiar, ca atunci „portita” era ditai bulevardul, fusese chiar inscrisa in textul OUG, fiind exclusi de la perioada de opozitie de 30 zile (care a incuract multe tranzactii de M&A oneste) nu se refera la cesiunile intre asociati. Pe fata, deci!

Nu puteau sa spuna simplu: „Cesionarea partilor sociale este opozabila organului fiscal central in urmatoarele conditii […]”?

Puteau, dar nu au facut-o! Eu consider insa ca nici macar asta nu era solutia…

In cazul asta eu cred sincer ca nu e ticalosie, ci doar prostia celor care au redactat textul. Iar asta nu e singura tampenie din L 239 si nici din OUG 89 (trenuletul) pe una am reusit sa o corectam, pe altele incercam sa le corectam…
Ministrul Nazare chiar are o problema cu incompetenta celor pe care trebuie sa se bazeze…”, a mai arătat acesta pe Facebook.