La scurt timp după intrarea în zona euro, Bulgaria va fi sancționată de UE pentru deficit excesiv. Rumen Radev: Au mințit pentru a ne împinge în zona euro

Bulgaria intră într-o confruntare cu Bruxelles-ul la doar câteva luni după aderarea la zona euro. Comisia Europeană urmează să declanșeze procedura de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar a depășit pragul permis. Guvernul condus de Rumen Radev acuză fosta administrație că a manipulat datele fiscale pentru a grăbi intrarea în uniunea monetară.

Bulgaria riscă sancțiuni europene după depășirea deficitului bugetar, la doar câteva luni de la aderarea la zona euro

Bulgaria va fi sancționată săptămâna viitoare pentru încălcarea regulilor fiscale ale Uniunii Europene, la doar câteva luni după aderarea la zona euro, într-o decizie care riscă să amplifice tensiunile dintre guvernul de la Sofia și instituțiile europene, relatează Financial Times.

Potrivit unor oficiali europeni, Comisia Europeană va declanșa împotriva Bulgariei procedura de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar al țării a ajuns la 3,5% din PIB anul trecut, peste pragul de 3% impus statelor membre ale zonei euro.

Măsura este asociată cu un stigmat pe piețele financiare și ar putea conduce la creșterea costurilor de împrumut pentru Sofia. În același timp, ea este de așteptat să accentueze confruntarea dintre Bruxelles și premierul Rumen Radev, care a devenit tot mai critic la adresa Uniunii Europene și a Statelor Unite după preluarea puterii, în aprilie, pe o platformă considerată favorabilă Rusiei.

Comisia Europeană estimează că deficitul Bulgariei va continua să crească

Problemele fiscale ale Bulgariei nu par să fie temporare. Potrivit celei mai recente prognoze a Comisiei Europene, deficitul bugetar al țării va continua să se adâncească în următorii ani, urmând să ajungă la 4,1% din PIB în 2026 și la 4,3% în 2027.

În acest context, Rumen Radev a admis că situația finanțelor publice este mai gravă decât se anticipa.

„Anul acesta, deficitul va fi și mai mare. Balonul s-a spart”, a declarat premierul în cadrul unei ședințe de guvern desfășurate vineri.

„Acesta este rezultatul moștenirii grele pe care am (preluat-o)”, a adăugat el.

Radev a acuzat fostul executiv de centru-dreapta că ar fi manipulat datele fiscale pentru a facilita aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026, după o perioadă marcată de dispute politice privind îndeplinirea criteriilor de convergență.

„Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a spus premierul țării vecine după revenirea de la Bruxelles.

Creșterea cheltuielilor și veniturile fiscale sub așteptări au afectat bugetul

Intrarea Bulgariei în zona euro a reprezentat punctul culminant al unui proces care s-a întins pe mai mulți ani și care a supraviețuit unor crize politice repetate și unei campanii de dezinformare desfășurate de politicieni pro-Kremlin, care s-au opus adoptării monedei unice europene.

Pentru a adera la zona euro, Bulgaria trebuia să respecte criteriile fiscale ale Uniunii Europene, inclusiv menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și a datoriei publice sub 60% din PIB.

Sofia a reușit să îndeplinească aceste condiții până anul trecut. Ulterior însă, majorările salariale, costurile tot mai mari cu pensiile și creșterea cheltuielilor pentru apărare au pus presiune pe bugetul public. În același timp, autoritățile nu au reușit să atingă țintele ambițioase privind colectarea veniturilor fiscale.

Situația economică a fost agravată de acuzațiile privind gestionarea defectuoasă a economiei și de problemele persistente de corupție, care au generat proteste ample și au contribuit la scurtarea mandatului guvernului precedent, condus de partidul de centru-dreapta și pro-european al fostului premier Boiko Borisov.

Alte state europene sunt deja sub procedura de deficit excesiv

Bulgaria nu este singura țară aflată în această situație. În prezent, alte zece state membre ale Uniunii Europene sunt supuse procedurii de deficit excesiv, printre acestea numărându-se Italia și Franța.

Roma încercase să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% în cursul anului trecut, condiție necesară pentru ieșirea din procedură, însă nu a reușit să atingă obiectivul. Eșecul reprezintă o problemă pentru guvernul condus de Giorgia Meloni înaintea alegerilor programate anul viitor.

În schimb, Malta va ieși din procedură după ce a reușit să reducă deficitul excesiv la 2,2% anul trecut.

De asemenea, unele state care înregistrează sau estimează deficite de peste 3% din PIB, inclusiv Germania, nu vor intra anul acesta sub incidența procedurii de deficit excesiv. Motivul îl reprezintă existența unei clauze speciale care exclude anumite cheltuieli legate de apărare din calculul regulilor fiscale europene.

Guvernul de la Sofia promite revenirea la disciplina fiscală

În ciuda perspectivelor negative, reprezentanții unor formațiuni politice pro-europene consideră că Bulgaria poate evita consecințe majore dacă va reuși să reducă rapid deficitul.

Assen Vassilev, fost ministru de Finanțe și în prezent deputat din partea partidului liberal PPDB, considerat un posibil partener al lui Radev pentru implementarea reformelor anticorupție, a criticat practicile fiscale din trecut.

„Practica fiscală anterioară a fost absolut dincolo de orice logică”, a afirmat Vassilev.

Acesta a subliniat că obiectivul principal al guvernului trebuie să fie readucerea deficitului bugetar la nivelul de 3% impus de Uniunea Europeană încă din 2026.

„Procedura va fi încheiată și nu vor exista consecințe pentru Bulgaria dacă stăm bine anul acesta”, a declarat fostul ministru de Finanțe.

Deși Rumen Radev beneficiază de o majoritate absolută în Parlament, orientarea sa politică este privită cu reticență de o parte a scenei politice și de partenerii occidentali.

Pentru a-și implementa agenda anticorupție și reformele promise, premierul va avea nevoie de sprijinul partidelor pro-occidentale, într-un moment în care relațiile dintre Sofia și Bruxelles riscă să devină tot mai tensionate din cauza deteriorării situației bugetare.