Bulgaria intră oficial în procedura de deficit excesiv. România rămâne sub monitorizarea strictă a Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene a confirmat oficial decizia Comisiei Europene de a include Bulgaria în procedura de deficit excesiv (PDE), după deteriorarea situației finanțelor publice. Sofia va trebui să adopte măsuri de consolidare fiscală și să respecte un calendar strict pentru reducerea deficitului bugetar, astfel încât să iasă din această procedură până în anul 2029.

În același timp, România rămâne și ea sub supravegherea instituțiilor europene, fiind în procedura de deficit excesiv încă din anul 2020. Deși Comisia Europeană a apreciat în 2026 că autoritățile române au făcut progrese în direcția corectării dezechilibrelor, Bruxelles-ul avertizează că riscurile fiscale continuă să fie ridicate.

Consiliul UE cere Bulgariei măsuri urgente pentru reducerea deficitului

Prin decizia adoptată, Consiliul Uniunii Europene solicită autorităților bulgare să limiteze ritmul de creștere al cheltuielilor publice și să respecte noile ținte fiscale stabilite la nivel european.

Astfel, Bulgaria nu va trebui să depășească o creștere a cheltuielilor guvernamentale nete de 4,2% în 2026, 3,4% în 2027, 3,4% în 2028 și 3,2% în 2029.

Aceste plafoane au rolul de a readuce deficitul bugetar în limitele prevăzute de regulile fiscale europene și de a permite ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029.

Consiliul a stabilit, de asemenea, un calendar strict pentru autoritățile de la Sofia.

Până la 15 octombrie 2026, Bulgaria trebuie să prezinte Comisiei Europene și Eurogrupului măsurile concrete adoptate pentru reducerea deficitului, împreună cu proiectul bugetului de stat pentru anul 2027.

Ulterior, Guvernul bulgar va trebui să transmită rapoarte de progres de două ori pe an: până la 30 aprilie și până la 15 octombrie, odată cu proiectul bugetului.

Cheltuielile pentru apărare pot beneficia de o flexibilitate limitată

Regulile europene permit Bulgariei o anumită flexibilitate în ceea ce privește obiectivele fiscale până în 2028, dacă eventualele abateri sunt generate de majorarea cheltuielilor pentru apărare.

În schimb, autoritățile de la Sofia vor avea obligația să prezinte informații detaliate privind investițiile și cheltuielile militare, inclusiv cele finanțate prin programul european SAFE, pentru a asigura transparența utilizării fondurilor.

Între timp, Ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, care estimează un deficit bugetar de 5,7% din PIB.

Potrivit cadrului fiscal pe termen mediu, deficitul ar urma să scadă la 3,8% din PIB în 2027 și la 3% în 2028.

România rămâne în procedura de deficit excesiv

În timp ce Bulgaria intră oficial în mecanismul european de supraveghere, România se află deja în această procedură de peste șase ani.

Țara noastră a intrat în Procedura de Deficit Excesiv în aprilie 2020, după ce deficitul bugetar depășise limita europeană încă din anul 2019.

În ultimii ani, România a înregistrat deficite bugetare de aproximativ 8-9% din produsul intern brut, iar instituțiile europene au apreciat în mod repetat că măsurile adoptate pentru reducerea acestora nu au fost suficiente.

Procedura nu a fost închisă și România continuă să fie monitorizată atent de Comisia Europeană.

Deși executivul european a apreciat în 2026 că autoritățile române au adoptat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrelor fiscale, Bruxelles-ul avertizează că „vulnerabilitățile rămân semnificative”.

În aceste condiții, procedura este considerată în prezent doar suspendată temporar, fără ca obligațiile asumate de România să fi fost eliminate.

Ce trebuie să facă România până în 2030

Potrivit recomandărilor adoptate de Consiliul ECOFIN în iulie 2025, România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală și să reducă treptat deficitul bugetar astfel încât să iasă din procedura de deficit excesiv până în anul 2030.

Planul convenit cu instituțiile europene stabilește limite clare privind ritmul de creștere al cheltuielilor publice nete.

Acestea nu trebuie să depășească 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.

În cazul în care aceste angajamente nu vor fi respectate, România riscă noi măsuri din partea Uniunii Europene, inclusiv posibilitatea aplicării unor sancțiuni financiare sau suspendarea unor fonduri europene.

Ce este procedura de deficit excesiv

Procedura aplicabilă deficitelor excesive reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care Uniunea Europeană urmărește disciplina fiscală a statelor membre.

„Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este un mecanism conceput să garanteze că statele membre ale UE regăsesc sau mențin disciplina în bugetele lor publice. Politicile economice și bugetare sunt foarte importante pentru statele membre. Acestea le consideră o chestiune de interes comun. Pentru a limita deficitul public și datoria publică, statele membre au convenit asupra unor valori de referință, pe care le-au consacrat în tratatele UE: o pondere a deficitului de 3% și o pondere a datoriei de 60%. Ponderile sunt întotdeauna calculate în raport cu PIB-ul unui stat membru”, arată informațiile publicate de Consiliul Uniunii Europene.

Practic, statele membre trebuie să mențină deficitul bugetar sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Atunci când aceste limite sunt depășite, Comisia Europeană poate propune declanșarea procedurii de deficit excesiv, iar Consiliul UE stabilește măsurile pe care statul respectiv trebuie să le adopte pentru revenirea la disciplina fiscală.

Pentru România și Bulgaria, următorii ani vor fi decisivi în ceea ce privește respectarea acestor angajamente, în condițiile în care ambele state trebuie să reducă gradual deficitele bugetare fără a afecta investițiile și creșterea economică.