Kelemen Hunor: După rotativă, Guvernul a îndatorat România peste măsură. Acum plătim acele greşeli

Președintele UDMR susține că actualele dezechilibre economice sunt consecința deciziilor luate după schimbarea premierilor. Kelemen Hunor afirmă că deficitul bugetar a scăpat de sub control și consideră că miniștrii trebuie să își asume responsabilitatea pentru actele semnate.

Kelemen Hunor: „Guvernul a îndatorat România peste măsură”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că România resimte în prezent efectele deciziilor adoptate după rotativa politică în urma căreia Marcel Ciolacu a preluat funcția de prim-ministru. Potrivit acestuia, deteriorarea indicatorilor fiscali s-a produs într-un ritm mult mai alert comparativ cu perioada anterioară.

Hunor a admis că probleme economice existau și înainte, însă susține că situația s-a agravat ulterior schimbării executivului.

„Şi înainte, sigur că erau probleme, dar, la un moment dat, noi am redus deficitul. Noi, când am plecat din guvern, deficitul era la 5,2%, dacă nu mă înşel şi de acolo s-a urcat la aproape 10%. Şi, sigur, putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile. (…) Au făcut aşa, dacă ne uităm din 2026 înapoi, ceea ce nici astăzi eu nu am cum să înţeleg cum era în ziua votului, să dai şi lui Simion, să dai şi lui Georgescu, să recunoşti după aceea, să nu recunoşti, să… Mă rog, acolo era o confuzie totală. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci”, a afirmat Kelemen Hunor.

Deficitul bugetar, în centrul criticilor UDMR

Președintele UDMR a pus accent pe evoluția deficitului, considerând că acesta reflectă cel mai clar derapajele fiscale. În opinia sa, creșterea de la aproximativ 5% la aproape 10% într-un interval scurt indică o pierdere a controlului asupra cheltuielilor publice.

Hunor a sugerat că justificările legate de contextul electoral nu pot explica pe deplin dimensiunea dezechilibrelor acumulate.

Mesaj ferm către miniștri: „Deciziile sunt ale tale”

Kelemen Hunor a insistat asupra responsabilității individuale a membrilor Guvernului, indiferent de partidul din care provin.

„Asta e o chestie de tactică politică până la urmă.(…) Poţi să spui ce vrei dimineaţă la prânz, dar seara când pleci de la birou şi ai semnat hârtile, ministru PSD, ministru PNL, ministrul USR sau UDMR eşti, deci deciziile sunt ale tale”, a declarat liderul UDMR.

Acesta a criticat implicit situațiile în care reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare adoptă un discurs public critic față de propriul executiv.

Reacție ironică la adresa lui Marcel Ciolacu

Întrebat dacă i se pare bizar faptul că Marcel Ciolacu oferă lecții de economie în spațiul public, Hunor a răspuns:

„Mă rog, asta e România, acum ce să vă spun?”

Replica sugerează o doză de scepticism față de discursurile politice care contrastează cu bilanțul guvernamental.

Ilie Bolojan, caracterizat drept „extrem de rezistent”

În cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, Kelemen Hunor a fost invitat să îl descrie pe liderul PNL, Ilie Bolojan.

„Extrem, extrem de rezistent la toate atacurile. Astăzi asta aş spune.Că în ultima perioadă am văzut ce s-a întâmplat şi rezistă, extrem de rezistent. Nu am avut aşteptări de niciun fel, ştiam că este un om încăpăţânat, ştiam ce ştiam înainte de a ajunge el în Bucureşti. Noi am mai interacţionat şi când era secretar general al Guvernului şi după. Dar are o rezistenţă uriaşă”, a afirmat Hunor.

Declarația vine într-un context în care Ilie Bolojan se află frecvent în centrul disputelor politice.

Hunor a evitat să facă aprecieri despre evoluțiile din interiorul PNL, PSD sau USR.

„E treaba fiecărui lider de a ţine partidul, formaţiunea politică într-o anumită direcţie. Nu am urmărit şi nu urmăresc partidele politice, asta e treaba jurnaliştilor, analiştilor şi a celor care sunt membri în PNL sau în PSD sau în USR sau în cazul nostru, în UDMR”, a precizat liderul UDMR.

Afirmațiile liderului UDMR vin într-un moment în care discuțiile privind deficitul bugetar, datoria publică și sustenabilitatea finanțelor statului domină agenda publică. Mesajul accentuează presiunea politică asupra guvernării și readuce în prim-plan tema responsabilității executive.