Întrebat dacă europenii se pot baza pe sprijinul american pe termen lung, Jens Stoltenberg a explicat că nimeni nu poate promite că Statele Unite vor rămâne în NATO. În același timp, el a arătat că Europa poate reduce semnificativ riscul unei retrageri americane prin acțiuni concrete.
Jens Stoltenberg a atras atenția și asupra declarațiilor făcute de Donald Trump
Printre acestea se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, menținerea sprijinului pentru Ucraina și continuarea unui dialog constant și pragmatic cu Washingtonul, inclusiv în momentele în care apar diferențe de opinie.
„Nu pot promite că SUA vor rămâne în NATO. Nimeni nu poate face asta”, a spus el într-un interviu pentru Der Spiegel.
Stoltenberg a atras atenția și asupra declarațiilor făcute de președintele american Donald Trump, inclusiv cele referitoare la Groenlanda, subliniind că astfel de poziții trebuie luate în serios. El a spus că Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei și că viitorul acestui teritoriu trebuie decis exclusiv de Danemarca și de locuitorii săi. Fostul secretar general a precizat că a discutat acest subiect cu Donald Trump încă din primul său mandat, reamintindu-i importanța respectării suveranității statelor membre NATO.
„Faptul că Statele Unite spun că vor să preia controlul asupra Groenlandei trebuie luat în serios”, a declarat el.
În interviu, Stoltenberg a avertizat că Europa trebuie să fie pregătită și pentru un scenariu în care implicarea Statelor Unite în alianță ar putea scădea. El a explicat că, pe durata mandatului său, NATO a dezvoltat strategii care sunt necesare indiferent de poziția SUA. Acestea includ majorarea bugetelor de apărare în statele europene, consolidarea industriei militare și întărirea capacității de descurajare.
„Nimic nu este bătut în cuie. Lucrurile se pot schimba”, a spus Stoltenberg.
Fostul șef al NATO a afirmat că alianța trebuie să mențină o descurajare credibilă față de Rusia
Referindu-se la relația cu Rusia, fostul șef al NATO a afirmat că alianța trebuie să mențină o descurajare credibilă, dar și să păstreze deschis dialogul. El a subliniat că Rusia reprezintă o provocare majoră pentru securitatea europeană și a demonstrat că este dispusă să folosească forța militară împotriva unui stat vecin. Totodată, Stoltenberg a arătat că, pe termen lung, vor fi necesare discuții privind controlul armamentului și conturarea unei noi arhitecturi de securitate în Europa.
„Rusia este o provocare pentru securitatea noastră și a arătat că este dispusă să folosească forța militară împotriva unui vecin”, a declarat el.
Sprijinul pentru Ucraina rămâne, în opinia sa, cea mai importantă acțiune a Occidentului. Fostul secretar general consideră că un ajutor mai consistent pentru Kiev crește costurile suportate de Rusia și poate contribui, în final, la obținerea unei soluții acceptabile pentru Ucraina.
„Cu cât sprijinim mai mult Ucraina, cu atât crește prețul pe care Rusia trebuie să-l plătească”, a spus Stoltenberg.
În concluzie, Jens Stoltenberg îndeamnă Europa să se pregătească pentru o lume tot mai imprevizibilă și să își consolideze propria securitate, asumându-și o responsabilitate mai mare atât pentru menținerea parteneriatului transatlantic, cât și pentru situațiile în care implicarea americană ar putea fi mai redusă.
„Trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate. Asta este corect dacă vrem să păstrăm Statele Unite în NATO și este cu atât mai necesar dacă, la un moment dat, ele nu vor mai fi la fel de implicate”, a completat fostul secretar general al Alianței.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, în care Stoltenberg a vorbit despre riscurile actuale de securitate și despre responsabilitățile tot mai mari ale statelor europene.
