Islanda ia în calcul un referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la UE. Contextul geopolitic și presiunile externe accelerează calendarul

Islanda analizează posibilitatea organizării unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Decizia ar putea fi luată mai devreme decât termenul anunțat inițial de coaliția de guvernare.

Referendumul din Islanda privind reluarea negocierilor ar putea avea loc încă din august

Islanda, care a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară, ia în calcul organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor încă din luna august. Informația a fost confirmată de două persoane familiarizate cu pregătirile pentru aderare.

În 2009, toate cele trei mari bănci comerciale ale țării au intrat în faliment, iar aderarea la UE a fost văzută ca o opțiune de stabilizare. Negocierile au fost însă înghețate în 2013, iar în 2015 Reykjavík a solicitat să nu mai fie considerată țară candidată.

Coaliția guvernamentală de la Reykjavík a promis inițial organizarea unui referendum până în 2027. Calendarul pare însă accelerat în contextul tulburărilor geopolitice și al deciziei Washingtonului de a impune tarife Islandei. Potrivit relatării publicate de Politico, parlamentul islandez ar putea anunța data votului în următoarele săptămâni.

Dacă rezultatul referendumului va fi favorabil, Islanda ar putea deveni stat membru înaintea altor țări candidate.

Oficialii europeni spun că discuția despre extindere este tot mai legată de securitate

Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a declarat că discuția privind extinderea se schimbă și este tot mai mult despre securitate, apartenență și capacitatea de a acționa într-o lume a sferelor de influență concurente. Ea s-a întâlnit recent la Bruxelles cu ministrul islandez de externe, Katrín Gunnarsdóttir.

„Discuţia privind extinderea se schimbă”, a declarat Marta Kos, care s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu ministrul islandez de externe, Katrín Gunnarsdóttir. „Este vorba din ce în ce mai mult despre securitate, despre apartenenţă şi despre păstrarea capacităţii noastre de a acţiona într-o lume a sferelor de influenţă concurente. Acest lucru priveşte toţi europenii”, a explicat Marta Kos.

Ursula von der Leyen s-a întâlnit la rândul său cu prim-ministrul islandez Kristrún Frostadóttir și a afirmat că parteneriatul oferă stabilitate și previzibilitate într-o lume instabilă. Von der Leyen urmează să viziteze din nou regiunea arctică în martie.

Discuțiile despre aprofundarea relațiilor cu Islanda au început înainte de revenirea la putere a președintelui american Donald Trump. Potrivit unor oficiali europeni, menționarea repetată a Islandei în discursuri ale liderului american a atras atenția asupra poziției strategice a țării.

Drepturile de pescuit și contextul post-Brexit pot influența negocierile

Un posibil obstacol în calea aderării îl reprezintă drepturile de pescuit, un sector esențial pentru economia islandeză. Fostul președinte Guðni Thorlacius Jóhannesson a declarat că procesul ar putea întâmpina dificultăți politice.

În trecut, disputele privind pescuitul au generat tensiuni între Islanda și Marea Britanie, inclusiv așa-numitele „Războaie ale codului” din anii 1950-1970 și ulterior „Războiul macroului”. Odată cu Brexit, drepturile de pescuit ar putea reprezenta o barieră mai puțin semnificativă decât în trecut.

Islanda este deja membră a Spațiului Economic European și face parte din spațiul Schengen, având implementate multe dintre reglementările europene. Înainte de înghețarea negocierilor în 2013, Islanda închisese 11 din cele 33 de capitole de negociere.

Deși, teoretic, procesul ar putea avansa rapid, aderarea efectivă ar necesita un nou referendum după finalizarea negocierilor. În contextul actual, beneficiile pentru Islanda sunt percepute mai ales în termeni de securitate, în condițiile în care țara are unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor la nivel mondial.