Patriarhul Daniel, mesaj de Paște: Învierea Domnului este „cea mai mare sărbătoare a Bisericii”, îndemn la pace și bucurie
Patriarhul Daniel a transmis un mesaj cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului, descriind Paștele drept „cea mai mare sărbătoare a Bisericii” și îndemnând credincioșii la bucurie, pace și fapte bune alături de cei din jur.
„Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos sau Sfintele Paşti este cea mai mare sărbătoare a Bisericii, deoarece Învierea lui Hristos este începutul sau arvuna învierii tuturor oamenilor ca biruinţă definitivă a vieţii asupra morţii. De aceea, Crezul ortodox se încheie cu această mărturisire ‘Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să vină!’. Învierea lui Hristos nu este revenirea la viaţa umană pământească, amestecată cu suferinţa şi cu frica de moarte, ci este intrarea omului într-o altă viaţă, în viaţă cerească veşnică. De aceea, în noaptea de Paşti, Biserica Ortodoxă cântă: ‘Astăzi prăznuim omorârea morţii şi începutul unei alte vieţi veşnice’. Primele cuvinte rostite de Domnul Iisus Hristos în dimineaţa Învierii Sale din morţi au fost adresate femeilor mironosiţe: ‘Bucuraţi-vă, nu vă temeţi!’, iar în seara Învierii Sale s-a adresat ucenicilor săi, zicând: ‘Pace vouă!’. De aceea, Sfintele Paşti sunt sărbătoarea bucuriei şi a păcii, a iertării şi a comuniunii în familie, în comunitate, în popor şi în lumea întreagă”, a transmis Patriarhul.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a făcut un apel la pace și înțelegere între popoare, îndemnând totodată la rugăciuni pentru cei aflați în suferință și pentru românii din diaspora.
„Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos ne cheamă să arătăm bucurie şi pace, iubire fraternă şi faptă bună în jurul nostru, în familie şi în societate, să ajutăm pe cei săraci şi singuri, să ne rugăm pentru cei suferinzi, dar şi pentru românii aflaţi între străini, în mod deosebit să ne rugăm pentru pace şi înţelegere între popoare”, se arată în mesajul Patriarhului Daniel.
Patriarhul BOR a încheiat mesajul cu urări de pace, bucurie, sănătate și fericire, transmițând totodată salutul pascal: „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”.
Creștinii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, considerată cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. În anul precedent, Paștele a fost celebrat în aceeași zi de toate confesiunile creștine, inclusiv ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reformați și cultele neoprotestante.
Următoarea dată când Învierea Domnului va fi sărbătorită simultan de toți creștinii este 2028, pe 16 aprilie.
Paștele ortodox 2026: semnificație, tradiții și originea celei mai vechi sărbători creștine
Sărbătorile pascale pentru credincioșii ortodocși încep duminică și se desfășoară pe durata a trei zile. Ceremonii dedicate Paștelui au loc la Ierusalim, dar și în întreaga lume, în comunitățile creștine. Paștele este considerat sărbătoarea bucuriei aduse de vestea Învierii Mântuitorului, mesaj care, până la Înălțarea Domnului (timp de 40 de zile), este transmis prin salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”.
Învierea Domnului, numită și Sărbătoarea Paștilor, este considerată cea mai veche sărbătoare a creștinătății, simbolizând victoria adevărului și a bucuriei asupra răului. Ea marchează speranța mântuirii și a vieții veșnice prin sacrificiul lui Iisus Hristos și este celebrată încă din epoca apostolică.
Termenul „Paște” provine din ebraicul „Pesah”, care înseamnă „trecere”, referindu-se la trecerea poporului evreu prin Marea Roșie, din robia Egiptului către Țara Făgăduinței, Canaan. În creștinism, Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului.
În prezent, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștele după calendarul iulian. Excepții sunt Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană, care celebrează Paștele după calendarul gregorian.
Tradiții de Paște în Ortodoxie: slujba de Înviere, ouăle roșii și obiceiuri străvechi din noaptea pascală
Slujba de Înviere începe în jurul orei 23:00, în interiorul bisericilor, iar momentul Învierii Mântuitorului este proclamat în afara lăcașului de cult, deoarece vestea se adresează tuturor oamenilor, credincioși sau necredincioși. La miezul nopții, preotul iese cu lumânarea aprinsă și îi îndeamnă pe cei prezenți: „Veniți de luați Lumină!”. În multe locuri, lumina este împărțită împreună cu pâine sfințită cu vin, numită „Paște”.
După aprinderea lumânărilor, are loc tradiționala procesiune în jurul bisericii, de trei ori, în timp ce se cântă „Hristos a înviat din morți…”. Ulterior, credincioșii revin în biserică, unde slujba continuă până spre ora 03:00 dimineața. Cei care au postit se pot împărtăși în Noaptea de Înviere, iar după slujbă, preotul sfințește bucatele aduse de credincioși – ouă roșii, cozonac, pască sau friptură – marcând prima masă „de dulce”.
Ouăle roșii sunt unul dintre cele mai vechi simboluri pascale, având rădăcini în tradiții antice, unde oul reprezenta viața și eternitatea. În creștinism, ele simbolizează Învierea și sângele lui Hristos, fiind asociate cu renașterea lumii. Tradiția spune că Maria Magdalena ar fi dăruit un ou roșu împăratului Tiberiu, vestind Învierea Domnului.
După slujbă, mulți credincioși merg la cimitir, unde aprind lumânări pe mormintele celor dragi și oferă pomană celor nevoiași. Duminică la prânz are loc „A doua Înviere”, în cadrul căreia se citesc pasaje din Evanghelia după Ioan în mai multe limbi.
Tradiții similare există și în alte Biserici Ortodoxe Orientale, precum cele din India, Siria sau Etiopia, unde ritualurile pascale includ procesiuni, citiri evanghelice și proclamarea Învierii în forme liturgice specifice. În Biserica Ortodoxă Armeană, slujba începe seara, urmată de procesiune și salutul pascal „Hristos a Înviat!”, rostit de toți credincioșii.
