Investiție de 370 de milioane de dolari în energie. Un fost general american intră pe piața din Republica Moldova cu un proiect strategic

Un fost general al Forțelor Aeriene ale SUA pregătește o investiție majoră în sectorul energetic din Republica Moldova, vizând construcția unei centrale pe gaze. Proiectul, estimat la sute de milioane de dolari, vine într-un moment critic pentru securitatea energetică a țării.

Investiție de 370 de milioane de dolari în energie. Cum a început totul: o discuție în România care a schimbat direcția proiectului

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, ideea investiției nu a pornit dintr-un plan strategic bine conturat, ci dintr-o oportunitate identificată în timpul unei vizite în România.

Roman Șeremet, fost consilier al ministrului Energiei de la Chișinău, a explicat contextul în care a apărut contactul cu investitorii americani:

„Când am fost într-o vizită în România, unde discutam cu o companie din România care are la noi un proiect pe energetică, discutam cu niște cunoștințe acolo pe care le aveam de lucru și îi întrebam cu ce se ocupă. Mi-au zis că discutăm cu o companie mare din America, care în parteneriat cu o companie auto foarte mare au luat acum niște contracte tot pe energie și vor să facă în România. Adică erau încă la discuții.

Urmau să facă o vizită în România să vadă. Eu am zis de ce în România, hai la noi. Voi aveți multă generare, iar noi nu avem practic deloc, doar regenerabile, hai să vină la noi. Și iată din chestia asta s-a trezit interesul. Au făcut o vizită, două. Atunci s-a semnat și memorandumul care de fapt era formalizarea unui interes de a investi, nici măcar nu era decizie”, a spus Roman Șeremet.

Această declarație conturează o realitate importantă: proiectul a fost inițial o inițiativă de atragere rapidă a unei investiții, într-un context în care Republica Moldova are o capacitate redusă de producție internă de energie.

Criza energetică și încercările eșuate de a obține sprijin european

În 2025, autoritățile de la Chișinău au încercat să rezolve problema deficitului de producție prin apelarea la mecanismele europene de sprijin. Comisia pentru Situații Excepționale a decis atunci să solicite ajutor prin mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Planul prevedea construirea unei centrale de 125 MW la Termoelectrica, precum și achiziția a 10 turbine pe gaze, cu o capacitate totală de 100 MW. Cu toate acestea, demersul nu a dus la identificarea unor surse de finanțare.

Sergiu Brașoveanu, fost consilier în Ministerul Energiei, explică blocajul:

„Intenția a fost de a aduce o capacitate de generare a energiei electrice rapidă în Moldova. Imediat după această decizie CSE, ministerul a lucrat intens. A făcut apel la acest mecanism de ajutor reciproc sau cum se numește el al Uniunii Europene. S-a discutat bilateral, inclusiv cu UK, România, Norvegia, practic în toate țările au fost trimise. (n.r. solicitări). Toată lumea a spus, domnilor, căutați cine are disponibile motoare și bani nu s-a aruncat nimeni să ne dea. Pur și simplu nu s-au identificat resurse de finanțare”, a spus Sergiu Brașoveanu.

Lipsa unui sprijin financiar extern a determinat autoritățile să caute alternative în zona investițiilor private, inclusiv în Statele Unite.

Cine sunt investitorii și ce presupune proiectul

Memorandumul de înțelegere a fost semnat cu două companii americane: Small Business Consulting Corporation și Weeler Machineery. Prima dintre ele este controlată de Gerald Goodfellow, general în rezervă al Forțelor Aeriene ale SUA.

Conform datelor publicate de TV8.md, acesta și-ar fi exprimat disponibilitatea de a investi peste 300 de milioane de dolari într-o centrală electrică pe gaze, cu o capacitate de aproximativ 100 MW.

Proiectul ar putea reprezenta un pas important pentru diversificarea surselor de energie ale Republicii Moldova, în condițiile în care țara depinde în mare măsură de importuri și de producția limitată din surse regenerabile.

Impactul asupra securității energetice

Construirea unei centrale pe gaze ar putea aduce un plus de stabilitate sistemului energetic, oferind o sursă relativ rapidă și flexibilă de producție. În context regional, unde volatilitatea prețurilor și riscurile geopolitice afectează piața energiei, astfel de investiții sunt considerate esențiale.

Totodată, proiectul ridică și întrebări legate de sustenabilitate, în condițiile în care Uniunea Europeană încurajează tranziția către energie verde. Centralele pe gaze sunt, însă, privite adesea ca soluții de tranziție, mai ales în statele cu infrastructură energetică limitată.

Controverse și suspiciuni după semnarea memorandumului

Investigația arată că doi dintre oficialii implicați direct în negocieri, Roman Șeremet și Sergiu Brașoveanu, au părăsit ulterior funcțiile publice și s-au angajat în compania controlată de investitorul american.

Această evoluție ridică semne de întrebare privind potențiale conflicte de interese și modul în care a fost gestionat procesul de atragere a investiției.

În același timp, faptul că memorandumurile semnate nu reprezintă decizii finale de investiție, ci doar exprimări de interes, indică faptul că proiectul se află încă într-o fază incipientă.

Ce urmează pentru proiect

Pentru ca investiția să devină realitate, este nevoie de parcurgerea mai multor etape: studii de fezabilitate, identificarea terenului, obținerea autorizațiilor și asigurarea finanțării integrale.

Într-un context economic și geopolitic complicat, rămâne de văzut dacă acest proiect va avansa rapid sau va întâmpina obstacole, așa cum s-a întâmplat în cazul altor inițiative energetice din regiune.

Cert este că interesul investitorilor americani pentru piața energetică din Republica Moldova reflectă atât vulnerabilitățile actuale ale sistemului, cât și potențialul de dezvoltare pe termen mediu.