Intră România în recesiune tehnică? Alexandru Nazare: Datoria, da, este de ordinul miliardelor

Costurile cu dobânzile la datoria publică au ajuns anul trecut la un nivel record, însă începutul de an aduce semnale de relaxare pe piața titlurilor de stat. Ministrul Finanțelor susține că scăderea deficitului bugetar a contribuit la reducerea randamentelor, atât la lei, cât și la euro.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3 CNN, că România a achitat în anul precedent aproape 50 de miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Oficialul a subliniat că povara financiară rămâne una majoră pentru buget, dar a indicat o schimbare de tendință în ultimele luni.

„Datoria, da, este de ordinul miliardelor. Este un cost foarte important pe care îl plătim astăzi. Anul trecut a fost vorba de aproape 50 de miliarde de lei.
Vreau să vă arăt cum au evoluat dobânzile în ianuarie, ca să vedeți care a fost efectul faptului că noi am anunțat că avem un deficit mai mic cu 1%.
Deja la 6 luni și 1 an suntem sub 6%.
Noi n-am mai fost sub 6% din martie 2022, deci noi din martie 2022 până astăzi nu am revenit sub 6%”, a explicat ministrul.

Dobânzile încep să coboare pe fondul ajustării deficitului

Ministrul Finanțelor a mai precizat că, prin măsurile și acțiunile derulate la nivelul instituției, inclusiv în procesul de elaborare a bugetului pentru 2026, urmărește transmiterea unor semnale clare de încredere și consecvență către piețe. Potrivit acestuia, disciplina fiscală trebuie să rămână o direcție stabilă, nu un demers temporar, iar menținerea unei politici coerente este esențială pentru consolidarea credibilității.

Oficialul a explicat că aceste mesaje, reflectate constant în execuțiile bugetare lunare, ar putea conduce la creșterea încrederii investitorilor. În opinia sa, scăderea dobânzilor ar urma să stimuleze apetitul pentru creditare, facilitând direcționarea capitalului către sectorul privat și susținerea investițiilor — elemente considerate cheie pentru relansarea economiei.

Totodată, ministrul a arătat că tendința de reducere a randamentelor a fost vizibilă și pe segmentul împrumuturilor în euro, unde în ianuarie s-au înregistrat ajustări notabile.

Nazare a asociat această evoluție cu performanța mai bună a României în privința deficitului bugetar, menționând că nivelul a coborât la 7,6% față de ținta anterioară de 8,4%. Ca exemplu, acesta a indicat scăderea randamentului la titlurile pe 10 ani, de la 7,09% la 5,23%, subliniind că, în cazul unor sume mari, astfel de variații generează un impact bugetar semnificativ.

„Eu fac tot posibilul prin tot ceea ce fac prin toate acțiunile pe care le întreprind în Ministerul de Finanțe, inclusiv modul în care elaborăm bugetul pe 2026, să transmitem aceste semnale de încredere și consecvență că disciplina fiscală continuă și că nu este un efect temporar. Nu facem șase luni și după aceea iar oprim și după aia iar cresc deficitele. Și dacă transmitem aceste mesaje care se vor vedea în execuțiile bugetare din fiecare lună, atunci vom căpăta din ce în ce mai multă încredere.

Cum? Pe măsură ce scad dobânzile, va crește apetitul pentru creditare și banii se duc în privat, banii se vor duce către cei care vor să facă investiții și asta este cheia repornirii economiei, pentru că asta afectează absolut toată economia României, nu doar pe noi, când finanțăm datoria publică. Deci asta este diferența la lei.

Tot în ultima lună, la euro este o scădere doar în ianuarie. Eu vorbesc de scădere în ianuarie, ca efect al faptului că România a excelat un pic în privința țintei de deficit și în loc de 8,4 am făcut 7,6.
Deci, spre exemplu, la 10 ani am scos de la 7,09 la 5,23.
La sume mari, toate aceste scăderi au un impact enorm”, a mai declarat Alexandru Nazare.

Impactul dobânzilor asupra economiei

Nivelul ridicat al dobânzilor influențează direct cheltuielile bugetare, dar și costurile de finanțare pentru companii și populație. O reducere susținută a randamentelor ar putea încuraja creditarea și investițiile private, cu efecte asupra creșterii economice.

Declarațiile ministrului vin într-un context în care piețele urmăresc atent execuția bugetară și traiectoria deficitului, indicatori esențiali pentru evoluția costurilor de împrumut ale României.