Inițiativa CDU pornește din Schleswig-Holstein și prevede verificarea obligatorie a vârstei
Dezbaterile privind reglementarea rețelelor sociale au intrat într-o nouă etapă în Germania, după ce Uniunea Creștin-Democrată a pus oficial în discuție introducerea unui prag legal de vârstă. Propunerea vizează interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook, relansând o controversă majoră la Berlin.
Propunerea a fost formulată de filiala CDU din landul Schleswig-Holstein, care a depus o moțiune ce urmează să fie dezbătută la congresul național al partidului, programat pentru 20 și 21 februarie. Documentul cere stabilirea unei vârste minime legale de 16 ani pentru platformele deschise și introducerea verificării obligatorii a vârstei.
În motivarea inițiativei se arată că este necesară o „limită clară de protecție”, adaptată etapelor de dezvoltare ale copiilor și adolescenților, în contextul expunerii tot mai mari la conținut online dificil de gestionat, transmite Welt.
Conducerea CDU invocă riscuri pentru sănătatea mintală
Poziția a fost susținută public de secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, care a afirmat că accesul la rețelele sociale ar trebui permis abia de la 16 ani.
„Sunt în favoarea rețelelor sociale de la vârsta de 16 ani. Copiii au dreptul la copilărie”, a spus acesta.
Acesta a argumentat că minorii sunt expuși online unor conținuturi pe care nu le pot înțelege și procesa corect, ceea ce poate duce la izolare socială, probleme emoționale și pierderea competențelor sociale.
CDU susține că măsura ar contribui la protejarea copilăriei și la reducerea riscurilor asociate consumului excesiv de conținut digital.
Partenerii de coaliție resping interdicțiile generale și cer reglementarea platformelor
Propunerea CDU nu este acceptată unanim în coaliția de guvernare. Social-democrații din Partidul Social-Democrat se opun unei interdicții generale, avertizând că rețelele sociale sunt și un spațiu de participare, informare și formare a opiniei pentru tineri.
O poziție similară este exprimată și de Verzi. Reprezentanții acestora susțin că soluțiile bazate exclusiv pe interdicții nu rezolvă problema de fond și pledează pentru reguli mai stricte privind comportamentul platformelor, protecția datelor și conținuturile promovate algoritmic.
Autoritățile de reglementare nu exclud interdicția ca soluție de ultimă instanță
La nivel instituțional, dezbaterea este urmărită cu atenție de autoritățile de reglementare a mass-media. Thorsten Schmiege, coordonatorul organismului care reunește aceste autorități la nivelul landurilor, a declarat că fenomene precum hărțuirea online, abuzul sexual digital și discursul instigator la ură sunt tratate cu maximă seriozitate.
În opinia sa, dacă măsurile voluntare adoptate de platforme nu se dovedesc eficiente, o interdicție ar putea deveni un pas final.
„Dacă măsurile voluntare nu sunt suficiente, o interdicție poate deveni pasul final”, a afirmat Schmiege, într-o declarație citată de Reuters.
În paralel, guvernul federal a constituit o comisie specială care analizează protecția tinerilor în mediul online, raportul acesteia fiind așteptat în 2026 și putând influența decisiv direcția politică.
