Inteligența artificială rămâne marginală în băncile centrale. Investițiile în active digitale, aproape inexistente

Un raport al Forumului oficial al instituțiilor monetare și financiare arată că AI nu este încă integrată în operațiunile esențiale ale majorității băncilor centrale, iar investițiile în active digitale sunt aproape inexistente. Deși tehnologia avansează rapid, instituțiile monetare rămân prudente, temându-se că utilizarea necontrolată ar putea accelera viitoare crize financiare.

AI, prezentă doar marginal în activitatea băncilor centrale

Un studiu publicat miercuri de Forumul oficial al instituțiilor monetare și financiare (OMFIF) și citat de Reuters arată că inteligența artificială nu este încă o componentă esențială în activitatea băncilor centrale. Analiza, realizată în rândul a 10 instituții monetare din Europa, Africa, America Latină și Asia — care gestionează împreună aproximativ 6.500 de miliarde de dolari — subliniază o atitudine rezervată față de AI.

Raportul arată că instituțiile care au testat cel mai mult AI sunt tot cele mai precaut sceptice privind riscurile. Potrivit documentului, principala îngrijorare este posibilitatea ca un comportament automatizat să „accelereze viitoarele crize”. În același timp, studiul amintește clar: „Inteligența artificială ne ajută să vedem mai multe, dar deciziile rămân ale oamenilor”.

Instrumentele AI nu sunt folosite pentru funcții critice

Deși AI este deja utilizată în industrii precum retailul, tehnologia sau serviciile financiare private — sectoare unde a generat inclusiv concedieri — situația este diferită în băncile centrale. Peste 60% dintre participanții la studiu spun că aceste instrumente nu susțin activitățile de bază ale instituțiilor.

Conform raportului, „Cele mai multe aplicații se concentrează pe sarcini analitice de rutină și nu pe gestionarea riscului sau construcția portofoliului”. În practică, utilizarea AI este limitată la rezumarea volumelor mari de informații și la analiză de piață, fără un impact direct asupra deciziilor de politică monetară.

Un alt rezultat important al studiului este reticența față de activele digitale: 93% dintre băncile analizate au declarat că nu investesc în astfel de instrumente. Totuși, aproape 60% dintre ele iau în calcul diversificarea rezervelor valutare, inclusiv prin reducerea dependenței de dolar.

Chiar și așa, lichiditatea obligațiunilor americane menține dolarul ca monedă dominantă. Un oficial din grupul de lucru a rezumat situația astfel: „Vrem să ne schimbăm dintr-un sistem de rezerve bipolar în unul multipolar, dar euro încă nu e pregătit să conducă”.

Presiuni politice și temeri pentru viitorul dolarului

Raportul notează o creștere a îngrijorărilor privind rolul dolarului ca monedă de rezervă, în special după taxele vamale introduse de președintele Donald Trump și după tensiunile publice cu Rezerva Federală a SUA. Chiar dacă specialiștii consideră că euro și yuanul ar putea câștiga teren în contextul unui dolar vulnerabil, moneda americană este percepută în continuare ca principalul pilon al rezervelor valutare globale.