Întâlnirea Nicușor Dan – Donald Trump va avea loc în prima parte a lui 2026: Componenta economică devine absolut esenţială

Întâlnirea dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele SUA, Donald Trump, este pregătită pentru prima parte a anului 2026, potrivit ministrului de Externe, Oana Țoiu. Agenda discuțiilor vizează componentele economică, de securitate și apărare ale Parteneriatului Strategic, cu accent pe schimbul de informații, combaterea traficului de persoane și extinderea proiectelor de coproducție militară.

Întâlnirea Nicușor Dan – Donald Trump, pregătită pentru prima parte a anului 2026. Ministrul Oana Țoiu dezvăluie ce se va discuta la Washington

Întâlnirea dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, este programată să aibă loc în prima parte a anului 2026, potrivit informațiilor transmise vineri de ministrul de Externe, Oana Țoiu.

Șefa diplomației de la București a indicat că pregătirile sunt în desfășurare și că discuțiile avansează pe mai multe componente, în colaborare cu echipa Administrației Prezidențiale și cu echipa desemnată de partea americană.

Ministrul a explicat că subiectul viitoarei întrevederi a fost inclus și în discuțiile recente purtate cu delegația Statelor Unite aflată în România, iar una dintre componentele centrale ale agendei este cea economică. Potrivit acesteia, ambii șefi de stat au subliniat încă de la începutul mandatelor lor importanța crescută a dimensiunii economice în politica externă, considerată în prezent esențială și chiar mai relevantă decât în trecut.

„Acest lucru a făcut din nou parte şi din întâlnirile delegaţiei SUA în România de curând, lucrăm pe câteva componente, împreună cu echipa Administraţiei Prezidenţiale şi cu echipa desemnată din SUA pentru asta.

Una dintre componente este evident cea economică, pentru că ambii preşedinţi au spus foarte clar, la începutul mandatelor dumnealor, că în ceea ce priveşte politica externă componenta economică devine absolut esenţială, poate mai mult decât a fost cazul în trecut”, a explicat Oana Țoiu la Antena 3.

Pe lângă economia bilaterală, agenda întâlnirii include și aspecte legate de apărare și securitate.

Oana Țoiu a arătat că, în declarațiile comune care au marcat încheierea dialogului strategic din acest an, a fost evidențiată buna cooperare dintre România și SUA în domeniul schimbului de informații, în special în ceea ce privește protecția frontierelor.

Această colaborare a fost descrisă drept un element important al parteneriatului strategic dintre cele două state.

Decizii privind lupta împotriva traficului de persoane și achizițiile și producția de tehnică militară

Totodată, ministrul a menționat că Statele Unite au reluat în România decizia de a cofinanța, împreună cu autoritățile române, proiecte destinate combaterii traficului de persoane, inițiativă care se înscrie în agenda comună de securitate și protecție a drepturilor fundamentale.

„Aici, în ultima declaraţie pe care am avut-o împreună în închiderea dialogului strategic pe acest an, este menţionată, de asemenea, buna colaborare pe schimbul de informaţii în special în ceea ce priveşte protecţia graniţelor, de exemplu, şi acest lucru este foarte important.

SUA şi-a reluat şi în România, de exemplu, decizia de a confinanţa împreună cu noi proiecte pentru combaterea traficului de persoane şi asta răspunde iarăşi agendei comune”, a adăugat ministrul de Externe.

Oana Țoiu a mai precizat că, la începutul acestei săptămâni, a fost finalizat dialogul strategic desfășurat pe parcursul întregului an, axat pe componentele Parteneriatului Strategic, în special pe dimensiunea de securitate și apărare.

În acest context, România a lucrat intens, alături de Ministerul Economiei, Ministerul Apărării și partenerii americani, pentru creșterea oportunităților de coproducție în domeniul industriei de apărare.

Ministrul a explicat că există și o motivație pragmatică pentru Statele Unite de a avansa în această direcție, întrucât accesul la finanțări de tip SAFE pentru achiziții militare este condiționat de realizarea coproducției pe teritoriul statelor participante.

În acest fel, dezvoltarea producției comune în România ar oferi ambelor părți acces la surse suplimentare de finanțare, consolidând astfel parteneriatul strategic româno-american.

„Există şi o motivaţie indirectă pentru Statele Unite, de a avansa în această direcţie cu noi, deoarece, în acest moment, accesul la finanţări de tip SAFE pentru achiziţii militare este condiţionat de coproducţia pe teritoriul statelor membre sau statelor care fac parte din SAFE.

În termeni foarte practici, orice poate să fie cumpărat din această sursă de finanţare poate să aibă maxim 35% din componentele sale din afara teritoriilor sau a statelor care participă la SAFE, ceea ce înseamnă că pentru SUA, să ajungă împreună cu România, de exemplu, să producem mai mult pe teritoriul României în aceste condiţii, înseamnă şi un acces la o sursă de finanţare adiţională.

Şi atunci există şi acest element foarte pragmatic în parteneriatul nostru strategic”, a încheiat Oana Țoiu.