UPDATE: Bolojan pierde în instanță. Tribunalul suspendă hotărârile PNL privind votul la învestirea Guvernului Veștea

UPDATE Bolojan pierde în instanță. Tribunalul suspendă hotărârile PNL privind votul la învestirea Guvernului Veștea

Tribunalul Ilfov a decis suspendarea provizorie a efectelor a două hotărâri adoptate de Biroul Politic Național al PNL în ședința din 15 iunie, prin care partidul și-a stabilit poziția față de învestirea Guvernului Veștea. Măsura a fost dispusă după ce 16 membri ai PNL au contestat în instanță deciziile conducerii formațiunii.

Hotărârea este executorie și produce efecte până la soluționarea definitivă a procesului aflat pe rolul Tribunalului Ilfov.

„Admite cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Deciziei Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal nr. 22 din 15.06.2026 şi ale Deciziei Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare”, se arată în soluția instanței.

Acțiunea a fost introdusă joi de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Rusu și Eduard Mititelu.

În opinia reclamanților, cele două hotărâri adoptate de Biroul Politic Național îi obligă pe parlamentarii PNL să respecte o anumită conduită la votul de învestire a Guvernului Veștea și prevăd sancțiuni, inclusiv excluderea din partid, pentru cei care aleg să voteze diferit.

Contestatarii susțin că măsurile sunt nelegale din mai multe motive. Aceștia afirmă, în primul rând, că hotărârile instituie un mandat imperativ, interzis de Constituție, deoarece parlamentarii trebuie să voteze potrivit propriei conștiințe și nu în baza unor dispoziții obligatorii venite din partea conducerii partidului.

De asemenea, ei consideră că Biroul Politic Național și-a depășit atribuțiile statutare, întrucât pierderea calității de membru al PNL poate fi decisă doar de Consiliul Național, nu de actuala conducere executivă a partidului.

Un alt argument este că sancțiunile prevăzute de hotărâri ar urma să fie aplicate automat, fără desfășurarea unei proceduri disciplinare, fără audierea persoanelor vizate și fără respectarea dreptului la apărare.

Contestatarii mai susțin că deciziile intră în conflict și cu legislația care reglementează activitatea Parlamentului.

„Învestitura se votează secret, cu bile. Formula „prezent, nu votez” nu există la votul secret — ne-ar forţa fie să lipsim de la lucrări, încălcând obligaţia legală de prezenţă, fie să ne afişăm public poziţia, distrugând tocmai secretul votului pe care legea îl protejează. Mai mult decât atât: ca parlamentari, suntem purtători ai autorităţii de stat. A ni se interzice să votăm nu este doar o constrângere asupra noastră — este o lovitură dată autorităţii pe care ne-a încredinţat-o poporul. Nimeni, niciun for de partid, nu are dreptul să confişte votul unui ales al naţiunii”, susțin semnatarii acțiunii.

Cei 16 liberali critică și proiectul noului Statut al PNL, despre care afirmă că a fost transmis organizațiilor partidului cu doar câteva ore înainte de vot și că introduce reguli care reduc termenele de convocare, permit aplicarea imediată a sancțiunilor, elimină dreptul de contestare și facilitează schimbarea liderilor de filiale.

În opinia acestora, toate aceste modificări urmăresc limitarea dezbaterii interne și consolidarea controlului asupra partidului.

„Decizii diferite, dar un singur scop: să închidă gura tuturor celor care au altă opinie. Astăzi prin ameninţarea excluderii la vot, mâine prin reguli statutare făcute pentru epurare. Este modelul unui partid în care nimeni nu mai are voie să gândească diferit. Noi nu acceptăm acest model. PNL nu este proprietatea unui singur om şi nu se transformă într-o anexă a unei singure voinţe. Apărăm dreptul liberalilor de a-şi exprima conştiinţa — şi o vom face, dacă e nevoie, inclusiv în faţa instanţei. Pentru că primul principiu pe care orice lider trebuie să-l respecte rămâne supunerea faţă de Constituţie, nu faţă de propriile orgolii”, au transmis contestatarii.

Știrea inițială

Tribunalul București a admis cererea formulată de contestatarii conducerii Partidului Național Liberal și a dispus suspendarea efectelor a două hotărâri adoptate de Biroul Politic Național al formațiunii în ședința din 15 iunie, potrivit unor surse liberale.

Cele două decizii stabileau poziția oficială a PNL în privința învestirii Guvernului Veștea și îi obligau pe parlamentarii liberali să nu voteze noul Executiv. Totodată, documentele prevedeau sancțiuni pentru cei care nu respectau linia impusă de conducerea partidului, inclusiv excluderea din PNL.

Tribunalul București a suspendat două decizii adoptate de conducerea PNL

Acțiunea a fost introdusă la Tribunalul București de mai mulți membri ai PNL care contestă actuala conducere a partidului.

Aceștia au solicitat, printr-o ordonanță președințială, suspendarea de urgență a executării și a efectelor celor două hotărâri adoptate de Biroul Politic Național, susținând că acestea încalcă atât Constituția, cât și prevederile Statutului PNL.

Contestatarii invocă încălcarea libertății de vot a parlamentarilor

Primul argument prezentat în fața instanței vizează articolul 69 din Constituție, care stabilește că mandatul parlamentar este reprezentativ și că aleșii votează potrivit propriei conștiințe.

Reclamanții susțin că deciziile adoptate de conducerea PNL îi obligau pe parlamentari să voteze într-un anumit mod la învestirea Guvernului Veștea și îi amenințau cu sancțiuni dacă nu respectau această dispoziție.

În opinia lor, o astfel de obligație echivalează cu instituirea unui mandat imperativ, interzis expres de Constituție.

Biroul Politic Național ar fi depășit atribuțiile prevăzute în Statutul PNL

Contestatarii mai susțin că Biroul Politic Național nu are competența de a dispune excluderea membrilor partidului.

Potrivit Statutului PNL, o asemenea sancțiune trebuie propusă de Biroul Executiv și aprobată ulterior de Consiliul Național. Din acest motiv, reclamanții consideră că hotărârile au fost adoptate de un organism care nu avea atribuțiile necesare pentru a decide astfel de măsuri.

Sancțiunile ar fi fost stabilite fără respectarea procedurilor disciplinare

Un alt motiv invocat în instanță este faptul că sancțiunile prevăzute de hotărârile Biroului Politic Național ar fi fost aplicate automat.

Contestatarii arată că Statutul PNL prevede o procedură disciplinară care include analiza fiecărui caz, dreptul la apărare, audierea persoanei vizate și posibilitatea formulării unei contestații.

În opinia acestora, hotărârile adoptate de conducerea partidului ignoră toate aceste etape și prevăd direct pierderea calității de membru pentru parlamentarii care nu respectă decizia politică.

Reclamanții susțin că deciziile intră în conflict și cu regulile Parlamentului

În acțiunea depusă la Tribunal, contestatarii susțin că parlamentarii sunt puși în situația de a încălca prevederile Legii nr. 96/2006 și regulamentele Parlamentului.

Aceștia arată că parlamentarii au obligația legală de a participa la lucrările Parlamentului, iar instrucțiunea de a nu participa la votul de învestitură ar putea intra în conflict cu această obligație.

Totodată, ei subliniază că învestirea Guvernului se realizează prin vot secret cu bile, procedură în care există doar opțiunile „pentru” și „contra”, fără posibilitatea exprimării unui vot de tip „prezent, nu votez”. Potrivit argumentelor depuse în instanță, o astfel de cerință ar afecta inclusiv caracterul secret al votului.

Sunt contestate și sancțiunile pentru liberalii care ar accepta funcții în Guvern

Acțiunea vizează și prevederea potrivit căreia membrii PNL care ar accepta funcții de premier sau ministru fără acordul conducerii partidului ar urma să fie sancționați.

Contestatarii susțin că și această măsură a fost adoptată fără respectarea competențelor prevăzute de statut și că reprezintă o constrângere nelegală asupra membrilor partidului.

Prin hotărârea pronunțată joi, Tribunalul București a suspendat efectele celor două decizii până la soluționarea litigiului, ceea ce înseamnă că acestea nu mai produc efecte juridice în această etapă a procesului.