Insolvențele din Europa Centrală și de Est: stabilitate la suprafață, fragilitate la bază și riscuri în creștere
SURSA FOTO: Coface_Infografic Studiul Insolventelor CEE
Deși la nivel general numărul insolvențelor din Europa Centrală și de Est a înregistrat o stabilizare în 2025, cel mai recent studiu realizat de Coface arată o imagine mult mai complexă și neuniformă în regiune. Analiza evidențiază diferențe semnificative între state și domenii de activitate, influențate tot mai puternic de evoluțiile macroeconomice distincte, ceea ce conduce la o dinamică economică fragmentată în Europa Centrală și de Est.
Insolvențele din Europa Centrală și de Est cresc ușor în 2025: evoluție de doar 0,26% pe fondul unei redresări economice inegale
La nivel regional, numărul procedurilor de insolvență în Europa Centrală și de Est a înregistrat o creștere marginală în 2025, de doar 0,26%, ajungând de la 46.043 de cazuri în 2024 la 46.161 în 2025.
Evoluția vine într-un context economic mai favorabil, marcat de temperarea inflației, scăderea treptată a ratelor dobânzilor, îmbunătățirea piețelor energetice și reducerea presiunilor salariale, factori care au oferit o ușurare parțială asupra marjelor companiilor.
Cu toate acestea, aceste îmbunătățiri nu au condus la o redresare uniformă la nivel regional, companiile din Europa Centrală și de Est fiind în continuare afectate în mod diferit în funcție de sector și de condițiile economice locale.
„Cifrele generale sugerează o stabilizare, dar realitatea de fond este mult mai complexă”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface. „Diferențele dintre țări se adâncesc, iar dinamica insolvențelor este influențată din ce în ce mai mult de factori naționali, precum cadrele de reglementare, politica fiscală și expunerea la cererea externă.”

Insolvențele din Europa Centrală și de Est în 2025: diferențe majore între state și evoluții contrastante
La nivel național, anul 2025 a evidențiat trei tipare distincte în regiunea Europei Centrale și de Est, cu evoluții puternic divergente între economii, unde unele state au înregistrat scăderi semnificative ale insolvențelor, iar altele creșteri accentuate.
În Polonia, numărul procedurilor de insolvență a crescut cu 17,8%, evoluție pusă în principal pe seama utilizării mai frecvente a mecanismelor de restructurare, mai degrabă decât a unei deteriorări bruște a mediului de afaceri. Creșteri importante au fost consemnate și în Slovenia (+12,9%), Serbia (+9,6%), Republica Cehă (+8,7%) și România (+3,8%), pe fondul presiunilor fiscale, al incertitudinilor politice, al cererii externe reduse și al deteriorării comportamentului de plată.
În contrast, mai multe economii au înregistrat scăderi semnificative ale insolvențelor: Croația (-18,6%), Slovacia (-14,5%), Lituania (-13%), Letonia (-7,4%), Ungaria (-6,6%) și Bulgaria (-6,2%), indicând o normalizare treptată după șocurile anterioare generate de criza energetică, modificările legislative și eliminarea măsurilor excepționale din perioada pandemiei.
Estonia (+1,1%) a rămas relativ stabilă, ilustrând faptul că o aparentă reziliență la nivel macroeconomic poate ascunde în continuare presiuni sectoriale punctuale.

Insolvențele în sectoarele ciclice din Europa Centrală și de Est: presiuni persistente în 2025
La nivel sectorial, evoluția insolvențelor în Europa Centrală și de Est a fost relativ uniformă, însă cu presiuni vizibile în domeniile sensibile la ciclul economic.
Cele mai ridicate creșteri ale insolvențelor au fost înregistrate în Industria prelucrătoare, Construcții și Transporturi, sectoare puternic influențate de condițiile de finanțare și de evoluția cererii externe.
Deși scăderea inflației și reducerea treptată a ratelor dobânzilor au oferit o anumită relaxare financiară, efectele întârziate ale șocurilor de cost din anii anteriori, alături de o putere de stabilire a prețurilor mai redusă, au continuat să afecteze lichiditatea companiilor, în special în cazul firmelor mici și medii.
Perspective insolvențe 2026 în Europa Centrală și de Est: volatilitatea energiei amplifică riscurile economice
Privind înainte spre 2026, stabilizarea observată recent în Europa Centrală și de Est este considerată temporară, iar riscurile de insolvență sunt așteptate să crească din nou pe fondul unor noi presiuni energetice, potrivit Coface.
Analiza indică faptul că un posibil șoc pe piața energiei, determinat de creșterea prețurilor la petrol și gaze, ar putea afecta simultan gospodăriile și mediul de afaceri. Costurile mai ridicate ale materiilor prime se reflectă deja în presiuni asupra marjelor de profit, obligând companiile fie să absoarbă pierderile, fie să transfere costurile către consumatori, într-un context în care cererea rămâne fragilă.
Fiind o regiune dependentă de importurile de energie, Europa Centrală și de Est rămâne expusă în mod special acestor fluctuații. Măsurile de protecție, precum plafonarea prețurilor sau reducerile fiscale, pot oferi doar un efect temporar de amortizare, însă generează în același timp presiuni suplimentare asupra bugetelor publice și pot afecta securitatea aprovizionării.
În plus, creșterea insolvențelor în Germania, principalul partener comercial al regiunii, amplifică riscurile de propagare a dificultăților economice prin intermediul lanțurilor de aprovizionare și al schimburilor comerciale.
„Se întrevăd factori favorabili, inclusiv absorbția accelerată a fondurilor UE și o cerere externă mai puternică în a doua jumătate a anului 2026”, a declarat Jarosław Jaworski, Regional CEO. „Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceste aspecte pozitive să compenseze pe deplin volatilitatea energetică și riscurile externe. Pe măsură ce mediul de operare devine din nou mai dificil, companiile trebuie să se concentreze pe gestionarea lichidităților, controlul costurilor și riscul de contrapartidă.”

“O analiză mai atentă a cazurilor de insolvență cu valori de peste 1 milion de euro arată că la data de 1 ianuarie 2025, 18% dintre companiile afectate se confruntaseră deja cu unele dificultăți financiare, în timp ce 17% au înregistrat întârzieri la plată semnificative încă din anii anteriori intrării în insolvență. Fie că gestionează expunerea la risc de credit sau își protejează lanțul de aprovizionare, avertismentele timpurii și informațiile în timp real pot constitui un instrument extrem de util pentru companii,” a adăugat Matei Mihailescu, Business Information Director Coface CEE.

Potrivit estimărilor, numărul insolvențelor din Europa Centrală și de Est este așteptat să crească în 2026, pe fondul intensificării presiunilor asupra costurilor, al dependenței de factorii externi și al incertitudinilor din politicile economice, care continuă să testeze reziliența companiilor din întreaga regiune.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





