INS: România înregistrează o scădere ușoară a producției de cărbune în primele opt luni ale anului 2025

Producția de cărbune a României a atins peste 1,26 milioane tone echivalent petrol (tep) în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o scădere de 0,2% (aproximativ 2.300 tep) comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Importurile de cărbune ale României în scădere, perspective până în 2027

Potrivit INS, importurile de cărbune în România au totalizat 64.300 tep în perioada ianuarie – august 2025, în scădere cu 67.800 tep (-51,3%) față de aceeași perioadă din 2024.

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), atât producția internă, cât și importurile de cărbune vor continua să scadă până în 2027, pe măsură ce noi capacități energetice vor fi puse în funcțiune. Producția de cărbune este estimată la:

• 2025: 1,718 milioane tep (-10,5%)

• 2026: 1,555 milioane tep (-9,5%)

• 2027: 1,432 milioane tep (-7,9%)

În paralel, importurile vor scădea semnificativ:

• 2025: 164.000 tep (-20,5%)

• 2026: 121.000 tep (-26,3%)

• 2027: 79.000 tep (-34,4%)

Această tendință reflectă tranziția energetică a României și reducerea dependenței de cărbune în mixul național.

Virgil Popescu: Viitorul Olteniei energetice nu mai este în cărbune

Europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a declarat joi că, deși cărbunele a fost menținut temporar prin granturi de miliarde de euro, viitorul Olteniei energetice se îndreaptă către gaz și energie regenerabilă. Afirmațiile vin după ce Bruxelles-ul a amânat închiderea centralelor pe cărbune de la Turceni și Rovinari. Popescu a subliniat că proiectele au fost întârziate cu trei ani, deși acestea erau pregătite „la cheie”, și a cerut ca cineva să răspundă pentru aceste întârzieri.

”Închiderea centralelor pe cărbune, Turceni şi Rovinari, a fost amânată. Comisia a pus în schimb o condiţie: amânare până la semnarea contractelor pentru centralele pe gaz, dar nu mai târziu de toamna lui 2026. A fost o decizie sprijinită inclusiv în Parlamentul European, pentru că a trebuit să intervenim pe toate palierele”, spune europarlamentarul PNL, pe Facebook.

Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, afirmă că amânarea actuală este „ultima și nu va mai exista alta”. El precizează că planul său, lăsat când a părăsit ministerul, prevedea construirea centralelor pe gaz de la Turceni și Rovinari, cu o capacitate totală de 1.300 MWh, și că pentru acestea fusese obținută și finanțare nerambursabilă.

Eurodeputatul liberal subliniază că, deși proiectele erau „la cheie”, acestea au fost blocate, deși ar fi trebuit finalizate în 2026, ceea ce înseamnă o întârziere de trei ani.

Popescu mai adaugă că, la preluarea ministerului, Complexul Energetic Oltenia se afla într-o situație critică: o companie strategică împovărată de datorii, cu un deficit de 680 de milioane de lei și cu certificate de emisii de CO₂ neplătite.

”A fost un jaf, ce s-a întâmplat până în 2020 la CE Oltenia. Când am devenit eu ministru, băieţii deştepţi au fost decuplaţi de la conducta de bani. Am avut de ales între lichidarea acestei companii sau restructurarea ei. Am ales calea grea, dar corectă — reformarea. Am obţinut finanţarea de la Uniunea Europeană de 2,66 miliarde de euro, bani nerambursabili, destinaţi transformării profunde a Complexului Energetic Oltenia până în 2026, pentru construirea a opt parcuri fotovoltaice pe halde sterile şi terenuri nefolosite, totalizând 735 de megawaţi, şi realizarea a două centrale pe gaz la Turceni şi Rovinari, în capacitate de 1325 de megawaţi, precum şi bani pentru plata certificatelor de CO₂”, spune Popescu.

Eurodeputatul mai precizează că, în 2025, proiectele pentru care a asigurat finanțarea în perioada în care a fost ministru se află încă în diverse etape de proiectare și licitație, însă întârzierea lor este „nepermis de mare”.

”Este esenţial ca implementarea să fie accelerată, pentru că fiecare lună de întârziere ne costă miliarde de euro. Cărbunele a fost salvat temporar, cu granturi de miliarde de euro, dar viitorul Olteniei energetice nu mai este în cărbune, ci în gaz şi regenerabile.”, avertizează Virgil Popescu.