Inflația scapă de sub control în România. Cosmin Marinescu: Continuă să persiste la niveluri înalte. Nu mai poate fi uşor anticipată

Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a declarat luni, în cadrul unei conferințe economice, că inflația din România rămâne ridicată și va intra pe un trend descendent mai clar abia în a doua jumătate a anului. Oficialul a explicat că procesul de dezinflație este complicat de factori externi și de instabilități economice globale. Declarațiile au fost făcute în contextul unor presiuni persistente asupra prețurilor și al incertitudinilor din mediul internațional.

Cosmin Marinescu: Inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte

Cosmin Marinescu a subliniat că evoluțiile recente indică o persistență a inflației la niveluri înalte, în special din cauza componentelor sensibile la șocuri externe. Printre acestea se numără combustibilii și alimentele neprocesate, care continuă să fie afectate de contextul geopolitic și de blocajele din lanțurile de aprovizionare.

Acesta a explicat că războiul și disfuncționalitățile din transport și logistică au reaprins așteptările inflaționiste, ceea ce face ca revenirea la stabilitate să fie mai dificilă decât în perioadele anterioare. În acest context, perspectiva unei scăderi consistente a inflației este amânată.

„Din perspectiva obiectivelor BNR, evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la şocurile recente sunt cele exogene, în speţă combustibilii şi alimentele neprocesate.

În contextul războiului şi al blocajelor pe rutele de transport şi de aprovizionare, aşteptările inflaţioniste sunt, din păcate, intens reactivate. Anticipăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul ţintei necesită, în continuare, timp şi prudenţă în calibrarea politicilor economice.

În condiţiile actuale, dezinflaţia nu mai poate fi uşor anticipată sau să intervină ca proces uniform şi liniar. Politica monetară trebuie să reacţioneze la factorii fundamentali ai inflaţiei, nu la fluctuaţii tranzitorii. În prezent, politica monetară se confruntă cu provocarea esenţială de a evita să pună sare pe rană prin creşterea ratei dobânzii de referinţă în pofida unor puseuri inflaţioniste, dar şi de a evita să pună gaz pe foc într-un context financiar dominat de riscuri multe”, a afirmat Marinescu.

Consolidarea bugetară și tensiunile politice amplifică presiunile economice în România

Cosmin Marinescu a atras atenția că stabilitatea economică depinde în mod esențial de continuarea consolidării bugetare, un proces care necesită coerență politică și decizii ferme. În lipsa acestor condiții, costurile economice pot crește semnificativ.

Oficialul a evidențiat că tensiunile politice recente, inclusiv cele din jurul adoptării bugetului, transmit semnale negative piețelor financiare. Acestea se traduc prin costuri mai mari de împrumut pentru stat și presiuni suplimentare asupra cursului valutar.

„Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică şi consecvenţă de decizii. Din păcate, însă, chiar şi aceste cerinţe par supuse volatilităţii, dacă ne referim, de exemplu, la atmosfera tensionată care a însoţit aprobarea bugetului în Parlament cu doar câteva zile în urmă.

În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînţeles, trebuie să le evităm

. În bugetul anului 2025, cheltuielile cu dobânzile cresc îngrijorător, din perspectiva sustenabilităţii, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Deficitul bugetar asumat, de 6,2% din PIB, nu include, atenţie, riscurile în creştere ale tensiunilor globale actuale”, a susţinut viceguvernatorul BNR.

Cosmin Marinescu: Reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate

În analiza sa, Cosmin Marinescu a indicat că una dintre prioritățile majore pentru statul român este reducerea costurilor de finanțare ale datoriei publice. Acest obiectiv nu poate fi atins însă fără o disciplină fiscal-bugetară susținută pe termen lung.

El a explicat că administrarea eficientă a datoriei publice presupune inclusiv gestionarea atentă a scadențelor și a structurii acesteia. În paralel, investițiile planificate trebuie susținute de o capacitate administrativă reală de implementare.

„Reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate, însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară şi nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, şi necesită, bineînţeles, mai ales în vremuri tensionate, administrarea judicioasă a datoriei prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadenţă. Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinaţie investiţională de 8% din PIB, un nivel-record, aş spune, în ultimii zece ani.

Însă, pentru că este aici şi un ‘dar’, realizarea integrală a acestor investiţii asumate nu se poate face fără creşterea capacităţii administrative de implementare în special pentru proiectele, reţelele de investiţii bazate pe fonduri europene, iar aici nu este vorba doar despre eforturile Guvernului, ci despre eforturile tuturor autorităţilor publice, centrale şi locale. Eu insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Semnale negative la început de 2026: Sunt realmente îngrijorătoare semnalele despre restructurări şi disponibilizări

Cosmin Marinescu a evidențiat că începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare în economie, în special din zona industrială și a consumului. Scăderile înregistrate indică o încetinire a activității economice în sectoare-cheie.

Datele arată o contracție de 3,9% în industrie în luna ianuarie și o diminuare de 9,1% a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul. Aceste evoluții sunt însoțite de semnale privind restructurări și disponibilizări în companii importante.

„România a continuat să înregistreze, în 2025, creştere economică, deşi într-un ritm ceva mai lent faţă de anii anteriori, însă în pofida ajustării bugetare severe, dar necesare. Începutul anului 2026 apare grevat de unele evoluţii negative şi menţionez aici industria, aflată în scădere cu 3,9% în luna ianuarie, dar şi cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, în scădere cu 9,1%.

Sunt realmente îngrijorătoare semnalele despre restructurări şi disponibilizări la nivelul unor mari jucători din industrie, şi anume companii-etalon, precum Dacia, Azomureş, companii care au înregistrat performanţe de excepţie, în special la export, performanţe înregistrate chiar în vremuri grele şi care nu sunt atât de îndepărtate. Evoluţiile din 2025 arată, totuşi, şi semne bune: economia îşi schimbă treptat sursele de creştere.

Contribuţia investiţiilor la creşterea economică de 0,7% a fost de un punct procentual, mult superioară consumului, al cărui aport a fost de doar 0,4 puncte. Este important să consolidăm acest parcurs pentru accelerarea potenţialului productiv al economiei noastre”, a transmis Marinescu.