Inflația de bază din SUA a urcat la 3,2% în martie. Economia rămâne sub presiunea conflictelor și a prețurilor ridicate
SURSA FOTO: Dreamstime/SUA
Inflația de bază din SUA a ajuns la 3,2% în luna martie, în timp ce economia a înregistrat o creștere sub așteptări în primul trimestru al anului. Evoluțiile vin pe fondul scumpirii energiei și al efectelor generate de conflictul cu Iranul, care continuă să pună presiune asupra economiei americane.
Indicatorul preferat al Rezervei Federale, indicele PCE de bază, care exclude alimentele și energia, a crescut cu 0,3% față de luna precedentă, atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. În același timp, inflația totală a fost mai ridicată, cu un avans de 0,7% în martie și o rată anuală de 3,5%.
Creșterea economică a SUA a încetinit în primul trimestru
Datele publicate de Departamentul Comerțului al SUA arată că produsul intern brut a crescut cu 2% în primul trimestru, peste nivelul de 0,5% din trimestrul anterior, dar sub estimarea de 2,2%. Această creștere modestă a avut loc în ciuda investițiilor puternice în inteligență artificială și a reluării activității economice după închiderea parțială a guvernului din anul precedent.
Pe piața muncii, situația rămâne solidă. Departamentul Muncii al SUA a raportat 189.000 de cereri inițiale de șomaj pentru săptămâna încheiată la 25 aprilie, acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat din 1969, ceea ce indică o reziliență a pieței muncii în pofida încetinirii economice.
Creșterea prețurilor a fost determinată în principal de bunuri, care au înregistrat un avans de 1,4%, în special pe fondul majorării cu 11,6% a componentelor energetice. În schimb, serviciile au avut o creștere mai temperată, de 0,3%, conform CNBC.
Consumul populației a încetinit, înregistrând o creștere de doar 1,6%, în timp ce cheltuielile pentru bunuri au scăzut ușor. Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale au susținut economia, cu un avans de 4,4%, inclusiv o creștere de 9,3% la nivel federal.
Aceste date au fost publicate la o zi după decizia Federal Open Market Committee de a menține dobânzile, într-un context marcat de diviziuni interne. Autoritățile monetare se confruntă cu dificultăți în a gestiona simultan inflația persistentă și o economie care dă semne de încetinire moderată.

Economia Israelului și piețele sale financiare continuă să depășească așteptările
Între timp, economia Israelului și piețele sale financiare continuă să depășească așteptările, chiar și în contextul conflictului prelungit din regiune, iar perspectivele indică faptul că țara ar putea surclasa marile economii dezvoltate în 2026.
Estimările Fondului Monetar Internațional (FMI) arată că economia Israelului va crește cu aproximativ 3,5% în acest an și cu 4,4% în 2026, peste ritmul prognozat pentru Statele Unite și Uniunea Europeană. În același timp, Banca Israelului anticipează o creștere de 3,8% în 2026, chiar dacă prognoza a fost revizuită în scădere din cauza impactului conflictului.
Piețele de capital au avut, la rândul lor, o evoluție puternică. Indicele Tel Aviv 35 a urcat cu aproximativ 20% de la începutul anului, după un avans de peste 50% în 2025, iar moneda națională, shekelul israelian, s-a apreciat cu aproape 7% în raport cu dolarul.
Fundamentele economice rămân solide, susținute de o rată a șomajului de 3,2%, sub nivelurile din Statele Unite și zona euro, precum și de o inflație de 1,9%, situată în intervalul țintit de banca centrală.
Conflictul din Iran începe să aibă efecte asupra unor sectoare precum turismul și consumul intern,
Rezistența economiei este alimentată de sectorul tehnologic, de exporturile din domeniul apărării și de dezvoltarea resurselor energetice, la care se adaugă investițiile străine importante, inclusiv tranzacții recente din industria securității cibernetice.
Cu toate acestea, conflictul în desfășurare, inclusiv tensiunile cu Iranul și grupările aliate acestuia, începe să aibă efecte asupra unor sectoare precum turismul și consumul intern, generând totodată presiuni asupra pieței muncii.
Economiștii atrag atenția că evoluțiile pe termen lung depind de situația geopolitică, existând riscuri precum ieșiri de capital, deprecierea monedei și creșterea presiunilor inflaționiste, în absența unui acord de pace stabil.
În același timp, revenirea capitalului străin și cererea globală pentru tehnologie și produse de apărare continuă să susțină creșterea economică și încrederea investitorilor în piața israeliană.
Piețele bursiere europene au încheiat ședința de tranzacționare de joi pe creștere
De asemenea, piețele bursiere europene au încheiat ședința de tranzacționare de joi pe creștere, pe fondul evaluării de către investitori a evoluțiilor din conflictul cu Iranul, a rezultatelor financiare ale companiilor și a deciziilor de politică monetară ale principalelor bănci centrale.
Indicele paneuropean STOXX Europe 600 a urcat cu 1,38%, ajungând la 611,28 puncte. La nivel național, FTSE 100 din Londra a crescut cu 1,62%, DAX din Germania cu 1,41%, CAC 40 din Franța cu 0,53%, FTSE MIB din Italia cu 0,94%, iar IBEX 35 din Spania cu 0,78%.
Pe piețele energetice, petrolul a rămas volatil, după ce cotația Brent a atins anterior maxime în contextul conflictului. Ulterior, contractele au scăzut la aproximativ 116,70 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate se situa în jurul valorii de 106,76 dolari pe baril.
Evoluția prețurilor a fost influențată și de informații potrivit cărora armata Statelor Unite ar putea prezenta președintelui Donald Trump opțiuni pentru acțiuni militare împotriva Iranului, ceea ce a menținut tensiunile ridicate și incertitudinea privind fluxurile de petrol din regiune.
Pe segmentul corporativ, acțiunile Stellantis au scăzut în ciuda unor rezultate peste așteptări, în timp ce Volkswagen a închis pe creștere, chiar dacă a raportat un profit trimestrial în scădere. În sectorul bancar, BNP Paribas și Société Générale au înregistrat scăderi, în pofida creșterii profitului.
În paralel, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au decis menținerea neschimbată a ratelor dobânzilor, în linie cu așteptările pieței, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu complică perspectivele economice.
Datele preliminare arată o încetinire a economiei din zona euro, cu o creștere a PIB de doar 0,1% în primul trimestru, în timp ce inflația a accelerat la 3% în aprilie, de la 2,6% în luna martie.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





