Inflația accelerează în T3 2025
Banca Națională a României (BNR) a prezentat vineri raportul trimestrial asupra inflației, evidențiind o creștere semnificativă a prețurilor în trimestrul al treilea al anului 2025. Guvernatorul instituției a explicat principalele cauze ale acestei evoluții și factorii care ar putea tempera dinamica inflaționistă.
Potrivit raportului, accelerarea inflației a fost determinată de eliminarea plafoanelor la tarifele la energie electrică, majorarea TVA și creșterea accizelor, precum și de costurile ridicate cu forța de muncă, în special în sectorul alimentar și în serviciile de piață. În același timp, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să se situeze pe o traiectorie ascendentă.
Impactul eliminării plafonului la electricitate
Impactul direct al eliminării plafonului la electricitate a fost estimat la 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. În cazul TVA, transmiterea către prețuri a fost parțială: până la 85% la nivel agregat, dar cu variații importante în funcție de categorie. De exemplu, prețurile legumelor și fructelor nu au urmat automat creșterea TVA în perioada verii, când oferta a fost suficientă pentru a absorbi majorările fiscale.
La combustibili, aproximativ jumătate din creșterea TVA s-a reflectat în prețul la pompă, în timp ce energia electrică și gazele naturale au înregistrat majorări chiar mai mari decât cele estimate din aplicarea TVA. Aceeași tendință s-a observat și în cazul serviciilor și al alimentelor procesate.
Factorii care limitează presiunile inflaționiste
Pe de altă parte, există factori care limitează presiunile inflaționiste. Din vară, creșterea anuală a salariilor a început să scadă, influențată și de înghețarea veniturilor din sectorul public. Companiile rămân prudente în angajări din cauza incertitudinilor economice, iar automatizarea și robotizarea reduc necesarul de forță de muncă.
În același timp, consumul populației a început să scadă încă din trimestrul al doilea și această tendință continuă în toamnă, cu excepția creditelor pentru consum și a celor pentru locuințe, care se mențin pe un trend pozitiv.
Investițiile rămân aproape stagnante, ceea ce afectează perspectivele de redresare economică. Totuși, BNR subliniază că creșterea absorbției fondurilor europene ar putea reprezenta un motor important pentru economia națională în perioada următoare.
Inflația revizuită în creștere, dar perspectivele economice rămân susținute de fondurile europene
Guvernatorul BNR a subliniat că intrările de fonduri europene pentru anul viitor pot avea un impact semnificativ asupra creșterii economice, în special prin stimularea investițiilor și a dezvoltării infrastructurii. În același timp, deficitul comercial a început să se reducă în trimestrul al doilea, datorită creșterii exporturilor extracomunitare și scăderii importurilor, reflectând evoluția cererii interne.
După criza din mai, România a înregistrat un flux pozitiv de capital, capitalurile care părăsiseră piața revenind, iar prima de risc pe împrumuturile pe 10 ani a coborât sub nivelul Ungariei. Totuși, o temperare a creșterii economice la nivelul principalilor parteneri comerciali europeni poate influența evoluția economiei românești, având în vedere integrarea în lanțurile de producție ale continentului.
În ceea ce privește inflația, BNR a revizuit în creștere prognoza: rata anuală estimată pentru decembrie 2025 urcă la 9,6%, iar pentru decembrie 2026 la 3,7%. Această ajustare reflectă impactul măsurilor administrative recente, liberalizarea pieței de energie electrică și creșterea impozitelor indirecte, dar și efectul anticipațiilor inflaționiste. În ciuda revizuirii, traiectoria inflației pe termen mediu rămâne descendentă, cu o ajustare semnificativă a ratei în trimestrul al doilea al anului viitor, estimată la o reducere de aproximativ 5 puncte procentuale.
Guvernatorul a remarcat totodată că tensiunile sociale și politice din prezent exercită presiuni suplimentare asupra prețurilor, ceea ce a condus la o creștere mai mare decât se anticipase în prognoza de vară. BNR urmărește, în paralel, evoluția politicii monetare europene, estimând o relaxare treptată a acesteia și o temperare a inflației la nivelul zonei euro, care ar putea influența favorabil economia românească.
