Indemnizație pentru creșterea copilului dacă ai venituri din activități independente. Documentele necesare. Câți bani se dau în 2026

Știai că părinții care câștigă bani din activități independente, drepturi de autor sau agricultură pot lua concediu pentru creșterea copilului și primi indemnizație lunară? Legea le garantează bani până când copilul împlinește doi ani. Procesul este clar dacă știi ce documente să depui și termenele legale.

Persoanele cu venituri independente sau din activități agricole pot cere concediu pentru creșterea copilului și indemnizație lunară

Persoanele care câștigă bani din salarii sau venituri similare, din activități independente, drepturi de autor sau alte activități agricole, silvice sau piscicole pot beneficia, la fel ca angajații, de concediu pentru creșterea copilului (CCC) și de indemnizația aferentă. Concediul poate fi cerut de oricare dintre părinți, dar pentru a-l primi și a primi banii, trebuie respectate regulile legale și depuse documentele necesare, în funcție de tipul veniturilor pe care le aveai înainte de nașterea copilului.

Indemnizația lunară pentru CCC este de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni. Cel puțin două luni din concediu trebuie luate de părintele care nu a cerut inițial dreptul, altfel durata totală a concediului și a indemnizației scade cu două luni. Pentru cei cu venituri independente, indemnizația se calculează după ce s-au scăzut impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii.

Potrivit legii, persoanele care în ultimii doi ani înainte de nașterea copilului au avut cel puțin 12 luni de venituri impozabile din salarii, activități independente, drepturi de autor sau activități agricole, silvice și piscicole pot lua concediu pentru creșterea copilului până când acesta împlinește doi ani, respectiv trei ani dacă are handicap, și primesc o indemnizație lunară.

Dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile, cel puțin două luni trebuie luate de părintele care nu a cerut inițial concediul. Dacă acesta refuză, perioada nu poate fi transferată, ceea ce reduce concediul și indemnizația cu două luni. În această situație, părintele care a început concediul poate alege să ia concediu fără plată pentru acele două luni, să revină la muncă sau să obțină alte venituri impozabile.

Concediul pentru creșterea copilului este diferit de concediul de maternitate, care se consideră concediu medical. Lucrătorii independenți trebuie să încheie un contract cu casa de asigurări de sănătate pentru a primi concediu și indemnizație de maternitate. Simplul fapt că plătesc contribuția la sănătate nu le dă automat dreptul la indemnizație.

Pot beneficia de aceste drepturi oricare dintre părinții copilului, soții care au copilul în vederea adopției sau l-au adoptat, persoana care are copilul în plasament, asistentul maternal profesionist pentru copiii săi naturali sau adoptați și persoana numită tutore.

Pentru a primi concediu și indemnizație, solicitantul trebuie să fie cetățean român, străin sau apatrid, să aibă domiciliul sau reședința în România, să locuiască împreună cu copilul și să se ocupe efectiv de creșterea și îngrijirea acestuia. ANPIS precizează că, dacă părintele și copilul stau temporar într-un alt stat (maximum șase luni pe an) sau dacă părintele însoțește soțul în misiune în străinătate, condiția domiciliului este considerată îndeplinită.

Cele 12 luni de venit necesare înainte de nașterea copilului pot fi completate cu perioade de șomaj, concediu medical (exceptând cel prenatal), concediu de acomodare, pensie de invaliditate, concediu fără plată pentru creșterea copilului sau perioade în care solicitantul a finalizat un ciclu universitar și a început altul în aceeași perioadă. Alte perioade echivalente pot fi consultate în legea privind CCC.

Indemnizația pentru creșterea copilului se calculează ca 85% din venitul net și are plafoane minim și maxim

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului este egală cu 85% din media veniturilor nete pe care le-ai avut în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii copilului. Această sumă nu poate fi mai mică decât valoarea minimă stabilită prin lege, care se calculează ca 2,5 ori indicatorul social de referință, și nu poate depăși plafonul de 8.500 de lei. În prezent, indemnizația minimă este de 1.650 de lei, iar cea maximă este de 8.500 de lei.

Dacă copilul face parte dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau mai mulți copii, indemnizația se mărește cu 50% pentru fiecare copil în plus, începând cu al doilea. Pentru persoanele cu venituri din salarii, activități independente, drepturi de autor sau activități agricole, silvice și piscicole, indemnizația se calculează astfel: pentru veniturile impozabile se scade impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, iar pentru veniturile scutite de impozit se scad doar contribuțiile sociale obligatorii.

În cazul veniturilor din activități independente sau agricole, suma pe care o primești se calculează pe baza veniturilor trecute în documentele oficiale, împărțite la numărul de luni în care au fost obținute. Astfel, indemnizația depinde direct de venitul net fiscal, diferențele fiind determinate de modul de impozitare al fiecărui tip de venit. Persoanele care desfășoară activități independente în România și se mută temporar într-un alt stat membru pentru aceeași activitate rămân supuse legislației române, dacă perioada estimată în străinătate nu depășește 24 de luni.

Dacă în aceeași lună ai venituri atât în România, cât și într-un alt stat membru, iar perioadele de lucru nu se suprapun, la calculul indemnizației se iau în considerare veniturile realizate în ambele state. Practic, suma pe care o primești reflectă venitul net pe care l-ai obținut, corectat în funcție de legislația fiscală aplicabilă fiecărui tip de venit.

Solicitanții trebuie să depună documentele specifice la agenția teritorială în termen de 60 de zile pentru a primi indemnizația

Pentru a cere indemnizația pentru creșterea copilului, documentele necesare depind de tipul veniturilor pe care le ai. Dacă ai venituri ca Persoană Fizică Autorizată, trebuie să depui cărțile de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie, cererea tip, declarația unică la ANAF, adeverința de venit pentru anul anterior nașterii copilului și dovezi privind suspendarea activității la Camera de Comerț sau Colegiul Medicilor, după caz. Mai trebuie registrul-jurnal de încasări și plăți, adeverință sau declarație privind concediul de maternitate dacă nu a fost folosit, declarația celuilalt părinte dacă e nevoie și extras de cont.

Dacă veniturile provin din drepturi de autor, se cer cărțile de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie, cererea tip, adeverință de venit de la ANAF pentru anul anterior, dovada suspendării activității, registrul-jurnal de încasări și plăți și adeverință cu perioada și veniturile obținute, evidențiind sumele brute, contribuțiile reținute și venitul net. De asemenea, adeverință sau declarație privind concediul de maternitate dacă nu a fost folosit și extras de cont.

Pentru veniturile din profesiile medicale sau de avocat, documentele necesare sunt cărțile de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie, cererea tip, declarația unică ANAF, adeverința de venit pentru anul anterior, dovezi privind suspendarea de la barou sau ANAF, registrul-jurnal de încasări și plăți, adeverință sau declarație privind concediul de maternitate dacă nu a fost folosit, declarația celuilalt părinte dacă e nevoie și extras de cont.

Toate aceste documente se depun la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială din zona unde ai domiciliul sau reședința. Termenul de depunere este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate, care durează 42 de zile. Cererile se soluționează în 15 zile lucrătoare de la înregistrare, iar decizia se comunică solicitantului în maximum cinci zile lucrătoare de la emitere.

Dreptul la indemnizație încetează sau se suspendă dacă beneficiarul este decăzut din drepturile părintești, este îndepărtat de la tutelă, nu mai poate avea copilul în plasament sau adopție, execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv mai mult de 30 de zile, copilul este abandonat sau internat într-o instituție, beneficiarul decedează sau nu mai îndeplinește condițiile de cetățenie și domiciliu. De asemenea, dreptul poate fi suspendat dacă se constată că mandate poștale trimise către beneficiar sunt returnate timp de trei luni consecutive.

Totuși, plata indemnizației nu se suspendă dacă beneficiarul primește prime sau alte sume care nu rezultă din activități efective în perioada concediului, dacă primește indemnizații ca consilier local sau județean, sau dacă obține venituri din activități desfășurate efectiv în perioada concediului care nu depășesc de opt ori valoarea minimă a indemnizației.

Este important ca beneficiarul să informeze primăria în termen de 15 zile lucrătoare despre orice schimbare care ar putea duce la suspendarea sau încetarea plății indemnizației. Nerespectarea acestei obligații poate atrage o amendă între 500 și 2.000 de lei.